La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare. Economia rusească se sprijină puternic pe vânzarea de petrol şi gaze, din care încasează venituri de 800 mil. dolari pe zi.

Rusia a funcţionat timp de decenii ca un supermarket uriaş pentru ţările lumii, comercializând nu numai energie, ci şi cereale, nichel, aluminiu şi paladiu. Invazia declanşată de Vladimir Putin a forţat Occidentul să-şi regândească relaţia cu ţara lui Putin. Cu toate acestea, divorţul ar putea dura ceva timp. UE a început deja să facă paşi importanţi pentru eliminarea depedenţei de Rusia şi a lansat recent un embargo petrolier.

Sancţiunile economice nu au oprit maşinăria de război şi nici nu au îngenuncheat ţara, însă au provocat pagube economice atât de mari încât economiştii prevăd pentru Rusia o criză economică severă şi iminentă.

Vladimir Putin alege să închidă ochii la aceste probleme, pentru că banii din vânzarea de energie încă vin şi deci războiul poate fi alimentat în continuare, cu atât mai mult cu cât preţurile bunurilor exportate de Rusia au ajuns la niveluri record pe fondul conflictului.

În ciuda faptului că există deja ţări care au decis să nu mai cumpere energie rusească, veniturile Rusiei din exportul de energie vor ajunge la 285 mld. dolari în acest an. La această sumă se mai adaugă alte 300 mld. dolari din exportul altor bunuri şi mărfuri ruseşti. Altfel spus: Lumea încă pompează bani serioşi în buzunarul lui Putin.

Liderii europeni sunt perfect constienţi că Europa trebuie să se oprească din a cumpăra de la ruşi, pentru a nu mai finanţa un război care bate la uşa continentului. Cu toate acestea, guvernele naţionaliste nu ezită o clipă să taxeze o astfel de iniţiativă, motivând prin efectele care se vor revărsa asupra propriilor ţări.

„Există întotdeauna probleme politice în privinţa sancţiunilor. Vrei să loveşti puternic agresorul, fără să-ţi afectezi aliaţii. Este mai uşor de spus decât e de făcut”, a declarat Jeffrey Schott, analist în cadrul Institului Peterson din Washington.

În SUA, oficialii americani caută modalităţi de a maximiza presiunea financiară care apasă pe umerii Rusiei. Printre aceste planuri se numără chiar sancţionarea ţărilor şi companiilor care continuă să facă comerţ cu Rusia. Totuşi, această iniţiativă rămâne doar pe hârtie, pentru că ar putea dăuna relaţiilor dintre state.

Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sancţiunilor este faptul că nu se ţine cont de dorinţa ţărilor lumii de a coopera pentru rezolvarea acestei probleme.

India a cumpărat peste 40 de milioane de barili de petrol rusesc de la începutul conflictului din Ucraina, cu 20% mai mult decât tot petrolul pe care indienii l-au importat în 2021. Marile rafinării caută discuţii şi negocieri în privat pentru a obţine preţuri sub media pieţei, profitând de oportunităţile create de război.

China merge în direcţia Indiei şi caută să-şi întărească relaţiile cu Rusia pentru a obţine energia pe care europenii n-o mai vor. Rezervele strategice ale Chinei ar putea conţine cantităţi imense de petrol rusesc.

Aceeaşi problemă există şi în sectorul industriei de cărbune şi oţel. Importurile de oţel din Rusia au continuat să crească pentru trei luni la rând, ajungând să depăşească de două ori nivelul înregistrat în 2021.

„O mare parte a lumii nu se implică şi nu doreşte să se implice în problema sancţiunilor. Comerţul va continua pentru că nevoia de combustibil va continua să existe”, a declarat Wouter Jacobs, fondatorul şi drectorul Erasmus Comodity&Trade Center din Roterdam.

Progresul misiunii pe care comunitatea internaţională şi-a asumat-o în privinţa Rusiei este lent, dar este sigur şi vizibil. În timp, presiunea se va acumula şi mai puternic, iar Rusia va trebui să răspundă.