Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, consideră că fondurile de pensii  Pilonul I şi Pilonul II nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori, şi indică drept soluţie migrarea treptată către un sistem privat de pensii şi majorarea ponderii din salariu către acest sistem.

“Pilonul public este foarte dezavantajos, se vede că este o taxă, nu primim înapoi nici măcar jumătate din cât contribuim. Soluţiile pe care le are la îndemână statul, folosite şi pe plan internaţional, şi din care cel mai probabil va implementa un mix sunt creşterea taxării, majorarea vârstei de pensionare, plafonarea sau scăderea pensiilor publice. Oricare ar fi mixul, este cert că pensia publică viitoare va fi mai mică, mai scumpă şi va veni mai tarziu. Soluţia este să mergem treptat către un sistem privat de pensii  şi să creştem ponderea alocată din salariu către sistemul privat”, a spus Adrian Codîrlaşu în cadrul unui eveniment în care experţi din piaţa financiară au analizat actualul sistem de pensii şi au dezbătut posibile soluţii pentru a răspunde la îngrijorările privind sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung.

La rândul său, Claudiu Vuţă, analist economic, consideră că actualul fond de pensii este de fapt un sistem de redistribuire care se numeşte CAS.

Începând cu 2007, România a organizat sistemul de pensii astfel încât românii să aibă posibilitatea să redistribuie o parte către Pilonul II, care este privat, dar şi obligatoriu. Cota CAS de 25% se aplică salariului brut şi se duce 21,25% către Pilonul I şi 3,75% către Pilonul II.

“Conform datelor Ministerului Muncii în România sunt 4,7 mil pensionari şi 5,6 mil salariaţi activi. Să ne uităm cu atenţie la acest sistem public şi să înţelegem că este sustenabil doar când numărul angajaţilor îl depăşeşte pe cel al pensionarilor, când există mai mulţi oameni aflaţi în câmpul muncii decât cei ieşiţi din activitate.  În prezent, tendinţa este de creştere a numărului de pensionari şi de scădere a angajaţilor activi. Avem din ce în ce mai puţini angajaţi, adică cei care plătesc pensiile. În lipsa contribuţiilor sociale, sistemul nu poate exista. După 2030 numărul pensionarilor va creşte vertiginos, în acel an vor ieşi la pensie peste 1,5 mil de românu şi statul va trebui să le plătescă pensia. Imaginaţi-vă intervalul 2030 - 2035 când statul va trebui să plătescă pensiile a peste 6- 6,5 mil de pensionari şi numărul angajaţilor va fi de cel mult 4,5 mil”, spune Claudiu Vuţă.

Şi Horia Gustă, preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), menţionează că sistemul de pensii Pilon I este construit în mod diferit faţă de toate celelalte sisteme, în sensul că nu se bazează pe contribuţia efectivă, ci pe nişte formule, pe nişte puncte de pensie de care contributorul beneficiază la data ajungerii la pensie.

“Este important ca oamenii să înţeleagă că nu trebuie să se bazeze doar pe acel pilon, ci trebuie să ia în calcul să aibă un contract de munca şi să se asigure ca îi este virată contribuţia la pilonul II. Trebuie să cerem să fim informaţi despre pilonii de pensie şi să şi contribuim la ei”.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să vină cu măsuri concrete pentru a deveni competitive contractele de muncă şi astfel să crească numărul angajaţilor. O variantă ar fi să ofere avantaje fiscale pentru o perioadă determinată de timp aşa cum s-a întâmplat şi în IT

Fondurile de pensii private din România, atât cele obligatorii (Pilon II) cât şi cele facultative (Pilon III), au ajuns la o pondere de 6,53% din produsul intern brut (PIB) la T2/2020, nivel mai mult decât dublu faţă de cel din 2014, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supra­veghere Financiară.