Aduc banii fericirea? Un răspuns uşor de intuit poate veni de la oricine nu are bani. Dar, dacă sunt bani, câtă fericire poate fi cumpărată? Este o întrebare la care un preot, un psiholog, un sociolog, un economist, un miliardar şi un şomer pot da răspunsuri cât se poate de variate. Un neurochirurg susţine, cu argumente, că de fapt nu banii aduc fericirea. Totuşi, din când în când cineva încearcă să stabilească o relaţie matematică între bani şi fericire şi să cuantifice această relaţie.

Un clişeu adesea citat în SUA în efortul de a stabili o astfel de legătură este că vârful de venit care aduce fericire este de 75.000 de dolari pe an. Mai mulţi bani de atât nu aduc şi mai multă fericire. Nu este chiar aşa, spune o analiză a The Wall Street Journal. Cifra de 75.000 de dolari – aproximativ 110.000 de dolari în banii de astăzi – provine dintr-un studiu din 2010 realizat de doi laureaţi ai premiului Nobel care a făcut trecerea de la mediul academic la meme de finanţe personale. Cercetări mai recente sugerează că s-ar putea să nu existe un venit per gospodărie la care fericirea să ajungă la un vârf şi că banii pot influenţa emoţiile cu mult peste acest prag. S-ar putea să existe ceva asemănător cu treptele de impozitare şi pentru fericire: la fel cum salariul adus familiei devine o cotă din ce în ce mai mică din câştiguri pe măsură ce salariatul urcă pe scara veniturilor, la fel se comportă şi fericirea cu care salariatul ajunge acasă. „Ar fi absolut greşit să reducem căutarea fericirii la căutarea banilor”, spune Matt Killingsworth, un membru al Wharton School de la Universitatea din Pennsylvania. „În acelaşi timp, ar fi, de asemenea, greşit să spunem că banii sunt un  factor absolut nesemnificativ.”

Ştiinţa din spatele celor 75.000 de dolari este mai nuanţată decât versiunea care a rămas în capul oamenilor. Cifra s-a blocat aici pentru că este uşor de înţeles şi  exploatează anxietăţile legate de efortul de a face bani. Unii cercetători spun că cifra în sine este greşită. O mare parte din raţiunea din această dezbatere nu poate fi rezumată într-un singur număr, ci mai degrabă în câteva cuvinte: cu bani poate fi cumpărată fericirea. Dar cu randamente descrescătoare. Şi nu există o cifră magică. Da, fericirea poate fi cumpărată cu bani. Oamenii cu venituri mai mari tind să fie mai fericiţi în viaţa de zi cu zi şi în general. Aşa au descoperit numeroase studii asupra americanilor. Cifra de 75.000 de dolari, bazată pe răspunsurile a peste 450.000 de americani dintr-un sondaj Gallup, s-a aplicat exclusiv stării de spirit de zi cu zi. Evaluarea generală a vieţii oamenilor a fost mai bună la gospodării cu venituri de peste 120.000 de dolari decât la cele cu vanituri mai mici, a constatat studiul original. Studiile ulterioare au pus sub semnul îndoielii cifra de 75.000 de dolari. În 2021, Killingsworth a folosit date care măsoară mai multe tipuri de fericire decât lucrarea originală şi a constatat că starea de spirit de zi cu zi continuă să se îmbunătăţească dacă venitul trece de 75.000 de dolari în banii din 2010. Apoi cercetătorul a colaborat cu regretatul Daniel Kahneman, unul dintre coautorii lucrării din 2010. Amândoi au căzut de acord că descoperirea lui Killingsworth din 2021 este corectă.

Cifra de 75.000 de dolari – aproximativ 110.000 de dolari în banii de astăzi – provine dintr-un studiu din 2010 realizat de doi laureaţi ai premiului Nobel care a făcut trecerea de la mediul academic la meme de finanţe personale. Cercetări mai recente sugerează că s-ar putea să nu existe un venit per gospodărie la care fericirea să ajungă la un vârf şi că banii pot influenţa emoţiile cu mult peste acest prag.

Obţinerea mai multor bani îi face pe oameni să fie mai mulţumiţi de viaţa lor, arată alte studii. O lucrare din 2020 din Review of Economic Studies i-a analizat pe câştigătorii la loterie din Suedia şi a constatat că îmbunătăţirea încă mai putea fi evidentă un deceniu mai târziu. Relaţia dintre bani şi fericire este clară, dar nu simplă. O nuanţă este că banii contează pentru a fi fericit, dar nu enorm. Deoarece majoritatea oamenilor trăiesc într-o bandă destul de îngustă a spectrului fericirii, în general sunt necesare creşteri mari ale veniturilor pentru a produce cele mai substanţiale creşteri ale fericirii. În al doilea rând, cercetătorii nu au stabilit exact de ce mai mulţi bani sunt asociaţi cu mai multă fericire. Explicaţia principală a lui Killingsworth: nu este vorba de  ceea ce cumpără banii, ci de posibilităţile pe care le oferă. Fericirea în sine este legată şi de situaţia financiară a oamenilor. Cei care au raportat o fericire mai mare în adolescenţă au continuat să câştige mai mulţi bani în jurul vârstei de 30 de ani, potrivit unui studiu din 2012. Dar pe măsură ce venitul creşte, fiecare dolar face mai puţină diferenţă pentru fericirea personală. Efectul de creştere a fericirii cuiva are de-a face mai mult cu modificarea procentuală decât la suma de bani. Dacă salariul s-a dublat de la 50.000 dolari la 100.000 dolari, aducând mai multă fericire, de obicei ar trebui să vină o nouă dublare, la 200.000 dolari pentru a fi generată o creştere echivalentă a fericirii, conform lucrării lui Killingsworth.Amy Grable obişnuia să insiste că are suficient în contul ei bancar pentru a acoperi cheltuielile de zi cu zi. Dar grijile ei financiare s-au diminuat pe măsură ce veniturile ei au crescut în ultimii şase ani de la aproximativ 65.000 de dolari pe an la 100.000 de dolari. Ea şi-a plătit o parte din datoria studenţească şi şi-a cumpărat o casă.

Managerul de produs în vârstă de 42 de ani din Oregon City a spus că nu visează  să treacă la următorul nivel de salarizare în parte pentru că trecerea pe care a experimentat-o deja, de la instabilitate la stabilitate, o simte ca fiind mai importantă. „Aici unde mă aflu acum mă simt perfect”, a explicat ea. Şi apoi sunt cei pentru care o mărire de salariu nu va face mare lucru. În lucrarea lui Killingsworth şi a lui Kahneman din 2023, fericirea a încetat să crească la venituri de peste 100.000 de dolari pentru unele grupuri, în timp ce pentru altele a început să crească mai rapid. „Pentru unii oameni, banii contează mai mult decât pentru alţii”, a spus Killingsworth. Nu există o cifră magică – cu siguranţă 75.000 de dolari nu este unul – asupra căreia cercetătorii să fie de acord că este un punct în care fericirea încetează să crească odată cu venitul. Unele studii, cum ar fi cele ale lui Killingsworth, constată că nu există un astfel de vârf, sau cel puţin nu l-au găsit în datele disponibile. Poate că există la un nivel de venit pentru care nu există suficiente date, cum ar fi 1 milion de dolari sau mai mult.  „Este foarte greu să lucrezi cu cei foarte bogaţi”, a spus Justin Wolfers, economist la Universitatea din Michigan. „Nu sunt mulţi ca ei şi nu le place să răspundă la sondaje.” Alţi cercetători spun că dincolo de un anumit nivel de salariu, fericirea efectiv stagnează. Chiar dacă ar continua să existe un impuls subtil pentru fericire, „ar fi atât de mic încât ar fi lipsit de sens”, a spus Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Saïd Business School de la Universitatea din Oxford, care studiază bunăstarea.

Efectul de creştere a fericirii cuiva are de-a face mai mult cu modificarea procentuală decât la suma de bani. Dacă salariul s-a dublat de la 50.000 dolari la 100.000 dolari, aducând mai multă fericire, de obicei ar trebui să vină o nouă dublare, la 200.000 dolari pentru a fi generată o creştere echivalentă a fericirii, conform lucrării lui Killingsworth.

Totuşi, ideea unui salariu pentru fericire maximă este atrăgătoare. Angus Deaton, celălalt autor al studiului din 2010 şi laureat al premiului Nobel, a spus că o parte din popularitatea cifrei de 75.000 de dolari s-a datorat faptului că suma părea la îndemâna multor oameni. „Poate că oamenilor le place să creadă că cei foarte bogaţi nu sunt chiar atât de fericiţi”, a spus el. Există fericire şi… fericire financiară. În SUA, şase din zece persoane cred că aceasta există, potrivit unei analize a companiei de servicii financiare Empower, citată de Euronews. Potrivit studiului american, fericirea financiară înseamnă libertate, securitate şi uşurare pentru cei chestionaţi. Milenialii din SUA (generaţia născută între 1981 şi 1996) au spus chiar şi un preţ: ar avea nevoie de un salariu anual de 525.000 de dolari  pentru a se simţi fericiţi din punct de vedere financiar. Între timp, americanii din generaţia Z cer 128.000 dolari, GenX 130.000 dolari, iar boomerii spun că s-ar mulţumi cu 124.000  dolari pe an. În ansamblu, americanul mediu ar accepta 284.167  dolari. Pe celălalt mal al Atlanticului, europenii se pot mulţumi cu mai puţin: un studiu din 2018 de la Universitatea Purdue a constatat că în Europa de Vest şi Scandinavia oamenii considerau 100.000 de dolari pe an ca un punct de cotitură pentru satisfacţia în viaţă. A avea mai mult de această sumă le-ar influenţa pozitiv percepţia despre viaţa lor. În Europa de Est, acest punct de cotitură a fost mult mai scăzut, la 45.000 de dolari. Totuşi, studiul mai susţine că bunăstarea emoţională creşte în paralel cu un venit de până la 50.000 euro în Europa de Vest şi de 35.000 euro în Europa de Est. A avea mai mulţi bani de atât nu are un impact suplimentar asupra gradului de fericire. Ajustate la inflaţie, astăzi sumele ar fi de aproximativ 58.200 euro pentru europenii din vest şi 40.690 euro pentru europenii din est. În sondaj,  67% dintre participanţi au asociat fericirea financiară cu plata facturilor la timp, 65% cu a trăi fără datorii, 54% cu a-şi procura lux zi de zi fără griji şi 45% cu deţinerea unei case. Dar fericirea nu ţine doar de venit.  Deşi este incontestabil că oamenii trebuie să-şi satisfacă nevoile de bază – hrană, adăpost, căldură etc. – există, după acest punct, o serie de factori care contribuie în mod semnificativ la bunăstare la fel de mult ca  venitul în bani. Directorul organizaţiei caritabile Action for Happiness, Mark Williamson, identifică o parte din factorii care influenţează calitatea vieţii. Aceştia includ cultivarea unor relaţii bune în comunitate (familie, prieteni, colegi de muncă), a fi parte din ceva „mai mare decât noi înşine”,  rezilienţă la încercările vieţii şi autonomie - controlul asupra alegerilor din viaţă – care nu trebuie să ţină neapărat de bani. Unii dintre aceşti factori sunt utilizaţi de Oficiul pentru Statistică Naţională britanic pentru a determina nivelul de bunăstare în Marea Britanie, o măsură mai umană decât încercarea de a o deriva din PIB. Profesorul De Neve este unul dintre autorii raportului Naţiunilor Unite asupra fericirii, care plasează constant ţările nordice în fruntea clasamentului. El citează printre motivele reţelele sociale puternice, statele providenţă care aduc „un fel de securitate psihologică” şi încrederea în planurile fiscale guvernamentale. O societate mai egală este un alt factor major, spune profesorul. „Nivelurile de inegalitate sunt mult mai scăzute decât în multe din economiile europene. Toate acestea înseamnă că, în raportul nostru, bunăstarea medie, sau satisfacţia în viaţă, a cuiva din Finlanda sau Danemarca este mult mai aproape de un scor de top. Este adevărat şi că prea mulţi bani aduc nefericirea?  Această întrebare introduce un alt factor; banii pot crea nefericire. Sau reduce fericirea în alte moduri. Studiile au arătat că dacă pasiunea este transformată în bani, dacă devine loc de muncă, plăcerea pe care o oferă scade în timp. Astfel, practicarea acelei pasiuni reduce fericirea potenţială. De asemenea, în lumea modernă, banii nu sunt statici. Dacă avem mai mulţi bani decât ne trebuie, nu adunăm o grămadă mare de monede de aur în mijlocul sufrageriei, precum dragonii din vechime. Banii sunt fluizi, adesea intangibili şi de obicei ajung să fie legaţi de lucruri precum investiţii, acţiuni, proprietăţi, conturi de economii şi multe altele. Toate aceste lucruri sunt supuse capriciilor factorilor politico-economici şi altora, ceea ce înseamnă că persoana care are acei bani are mai puţin control asupra lor şi mai puţină certitudine decât dacă ar fi optat pentru a-i păstra sub forma unei „mari grămezi de aur”. Pierderea controlului şi incertitudinea sunt două surse sigure de stres şi nefericire pentru creierul uman.

În cele din urmă, decât să credem că „banii nu pot aduce fericirea”, ar putea fi mai bine să acceptăm că „banii pot cumpăra siguranţa şi securitatea”, iar aceste lucruri ne netezesc calea spre fericire.   

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru