Motivaţi de o experienţă educaţională sub aşteptări, soţii Delia şi Silviu Dragomir au decis, în urmă cu două decenii, să pună bazele propriei afaceri prin care să ofere cursuri de limbi străine pe segmentul corporate. Ce companii apelează la serviciile lor?

Delia Dragomir a pus bazele businessului Eucom în 2002, alături de soţul său, „pentru a răspunde nevoilor şi provocărilor companiilor aflate în plină expansiune şi integrare în mediul de afaceri globalizat”. Povestea afacerii a început în Timişoara, când Silviu Dragomir a participat la un curs de limba italiană de care nu a fost mulţumit şi, „povestind la ceas de seară, am realizat că noi putem şi ne dorim să facem lucrurile mai bine în acest domeniu. Ne doream să furnizăm cursuri de limbi străine într-un mod interactiv, să concepem un mediu în care omul să înveţe şi să se simtă bine în acelaşi timp, să vină cu plăcere şi implicare la cursuri. Şi aşa a luat naştere ideea de business şi implicit viaţa de antreprenor”.

La ora actuală, fondatoarea spune că Eucom este cel mai mare furnizor de cursuri de limbi străine pentru sectorul corporate din România. Businessul are zece angajaţi în sediul central şi aproximativ 200 de colaboratori, precum traineri şi evaluatori. Anual, compania livrează peste 150.000 de ore de instruire, având circa 25.000 de participanţi la cursuri, precum şi persoane care au fost evaluate, de la peste 90 de companii-client în 2021.

„Noi ne adresăm segmentului corporate, astfel că toţi cursanţi noştri vin la cursuri prin intermediul companiei client.” Businessurile care apelează la serviciul companiei provin din toate domeniile de activitate, precum bănci, agricultură, automotive, telecom şi IT, medicină, turism, diplomaţie, servicii publice şi nu numai. „De-a lungul anilor, am lucrat cu companii mari precum Siemens, Deloitte, OMV Petrom. Predăm şi de asemenea evaluăm în peste 30 de limbi.” Costurile cursurilor diferă în funcţie de nivel şi de limba străină studiată, însă, în medie, preţul unui curs de o oră este de 38 de euro. Lucrând cu companiile, de-a lungul anilor fondatorii au constatat că nevoia businessurilor este ca agajaţii să poată folosi limba străină la locul de muncă, în activitatea de zi cu zi, „însă omul are propriile pasiuni, propriile interese, şi atunci a apărut conceptul de a ne alinia atât cu compania client cât şi cu participanţii la cursuri, astfel încât să răspundem cât mai bine nevoii ambilor”. Au personalizat astfel fiecare curs în parte, încât să răspundă nevoilor pe care le au participanţii.

Delia Dragomir spune că, alături de soţul său, a şi inventat un nou sistem de predare, „Agile Learning”, care îmbină tehnologia cu partea umană. „Am crezut dintotdeauna că tehnologia ne poate ajuta, doar să ştim să o folosim în avantajul nostru.” Astfel, de peste zece ani compania a dezvoltat propria platformă de gestiune a activităţii şi a cursurilor.

Potrivit ei, în compania sa cele mai căutate cursuri de limbi străine sunt cele de engleză, franceză, germană, „deoarece companiile folosesc cu precădere aceste limbi în activitatea lor de zi cu zi”. Însă cele mai multe cursuri sunt cele de limba engleză, „pentru că există senzaţia că toată lumea ştie sau ar trebui să ştie limba engleză”, Delia Dragomir spune că de la a şti engleza cât să te descurci într-o discuţie simplă, informală, când călătoreşti, spre exemplu, până la a comunica lucruri din sfera de business, a face prezentări complexe, este cale lungă. „De aceeea, engleza rămâne în top.” În ceea ce priveşte partea de evaluare a nivelului – un alt segment pe care compania activează, acolo lucrurile stau puţin diferit, „în sensul că pentru evaluare sunt căutate cu precădere limbile mai rare, unde vorbitorii se găsesc mai greu. Şi atunci acolo avem un volum mai mare pe limbile nordice, slave, etc.”.

Potrivit Deliei Dragomir, românii stau destul de bine la capitolul limbi străine cunoscute, şi asta din mai multe motive. „În primul rând, româna se înrudeşte cu alte limbi de circulaţie internaţională precum italiana, spaniola, franceza. Asta ne dă un avantaj din start, faţă de un vorbitor nativ de limbă engleză, să spunem, căruia îi este mai greu să asimileze o limbă de origine latină.” În al doilea rând, ea adaugă că românii învaţă o limbă străină de nevoie. „Faptul că limba română nu este o limbă de circulaţie internaţională ne face să învăţăm o altă limbă, pentru a ne descurca pe plan profesional, dar şi pe plan personal, când călătorim etc. Cei care se nasc într-o ţară cu o limbă răspândită la nivel global sunt mai comozi din acest punct de vedere, pentru că le este mai uşor să se folosească de limba nativă în interacţiunile cu persoanele din alte ţări. Aici mă refer la vorbitorii nativi de engleză, în special, dar şi la cei de spaniolă, de exemplu.” Apoi, aminteşte şi faptul că la noi filmele şi desenele animate sunt subtitrate şi nu dublate, precum în alte ţări (Franţa, Spania etc.), lucru care ne ajută din nou, pentru că ne expune la alte limbi. „Astfel ne construim o mică bază chiar de dinainte de a ne apuca să învăţăm, la modul organizat, o limbă străină. Un copil, de exemplu, chiar înainte de a învăţa limba engleză într-un cadru organizat, deja a fost expus limbii engleze datorită desenelor animate, a filmelor, cântecelor şi nu numai”

În opinia sa, toate cele menţionate până acum constituie doar o bază, care ne face mai uşoară călătoria de a învăţa o limbă străină, însă nu este de ajuns. „Aceasta este fundaţia iar de aici, pentru a vorbi fluent, trebuie să contruim mai departe şi să învăţăm într-un cadru organizat.” Potrivit ei, un adult asimilează mai greu o limbă străină faţă de un copil, însă adevăratul impediment este de fapt timpul, deoarece este ocupat, are job, copii etc. şi este mai greu să strecoare această prioritate în programul său. „Dar odată ce te decizi să aloci timp pentru o limbă străină, contează să rămâi motivat. Aici este cheia pentru a ajunge fluent într-o limbă străină: diciplina. Trebuie să te ţii de cursuri şi să studiezi/exersezi şi pe cont propriu.” Ea spune că e greu de estimat în cât timp poţi deprinde o nouă limbă străină, „depinde de nivelul de implicare al fiecăruia însă, în medie, dacă eşti constant, poţi ajunge la un astfel de nivel conversaţional în aproximativ doi ani”. Subliniază însă pentru a ajunge la un nivel de native speaker este nevoie de ani de zile de învăţat şi exersat şi este un proces care nu se încheie niciodată.

În ceea ce priveşte generaţiile cel mai bine pregătite, consideră că milenialii şi nativii digitali au un avantaj faţă de generaţiile precedente, pentru că ei trăiesc în era globalizării şi a evoluţiei tehnologiei. „Sunt expuşi zilnic şi folosesc limbi străine, cu precădere engleza, de la vârste fragede. Mulţi au setările de la telefon în engleză sau citesc articole şi postări online în această limbă.”

Delia Dragomir spune că, odată cu apariţia pandemiei, foarte mulţi oameni s-au obişnuit cu lecţiile online şi mai mult, a devenit mai comod aşa, pentru că astfel nu mai consumi timp pe drum, iar adulţii preferă un mix între un curs într-un cadru organizat şi extra activităţi pe care le fac în timpul liber. „De fapt, şi noi încurajăm persoanele care participă la cursurile noastre să continue învăţarea şi în viaţa de zi cu zi, să asculte muzică, podcasturi, să urmărească filme în limba respectivă.”

Ca planuri de viitor, „viziunea noastră este ca în 10 ani să ajutăm 1 milion de oameni să progreseze în carieră”, încheie antreprenoarea.