Sportul poate dezvolta o mulţime de abilităţi ce ar putea fi aplicate în orice alt domeniu, inclusiv în business, fiind în cele din urmă un proces de performanţă în sine. Ce poate învăţa un om de afaceri de la un atlet şi cum putem resuscita sportul românesc într-o perioadă marcată de restricţii?

Printre paralelele trasate între leadership şi sport se pot găsi munca în echipă, abilitatea de a ieşi din zona de confort, de a performa sub presiune, de a accepta feedback, de a avea fairplay, de a înţelege ce înseamnă insuccesul şi cât de repede te poţi replia după un eşec -  subliniază Virgil Stănescu, preşedinte executiv al Sports HUB, o platformă folosită de unii dintre cei mai cunoscuţi sportivi din România pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele acumulate în timpul carierei.

„Orice antreprenor, orice lider are nevoie de aceste «soft skilluri» pe care un sportiv le deţine deja. Mai mult, această viziune îndepărtată a unui rezultat şi înţelegerea acelei rutine date de un comportament consecvent pentru a atinge obiectivele reprezintă un sine qua non al unui om de succes”, observă el. 

Virgil Stănescu a jucat baschet la cel mai înalt nivel din Europa, cu apariţii în Euroligă, Euro Cup şi Euro Challenge. După încheierea carierei sportive, a rămas implicat în baschet, preluând rolul de preşedinte al echipei Steaua CSM EximBank, fiind ales vicepreşedinte al Federaţiei Române de Baschet. În prezent, ocupă – printre altele – funcţia de director executiv al CEO Clubs România, un ONG care aduce în acelaşi loc antreprenori şi executivi de top.

Tranziţia de la sport de peformanţă la leadership a fost facilitată de educaţia formală pe care a urmat-o  de-a lungul vieţii. Absolvent al Facultăţii de Management al Universităţii din Alabama de Sud, SUA, Virgil Stănescu a urmat ulterior două programe de master, unul în România, în Integrare Economică  Europeană şi al doilea în Marea Britanie la Northumbria University în Management şi Leadership. „Din poziţia de director executiv al CEO Clubs, organizez alături de o echipă fantastică această comunitate, căutând să aducem tot timpul un plus de valoare liderilor, acelor oameni curioşi care vor să înveţe şi totodată să contribuie cu idei în acest proces.”

La polul opus, Sports HUB reprezintă un grup care aduce o dimensiune de business în sport, printre atleţii pe care îi susţine compania numărându-se Cristina Neagu, singura sportivă care a câştigat de patru ori premiul IHS pentru cea mai bună handbalistă din lume, Ana Maria Brânză, multiplă campioană olimpică şi mondială la spadă şi Marian Drăgulescu, care a câştigat 31 de trofee la marile concursuri internaţională de gimnastică.

Misiunea platformei este ca poveştile acestor sportivi să ajungă la cât mai mulţi oameni, fie că este vorba de evenimente pentru corporaţii prin diverse speech-uri sau parteneriate de imagine, Virgil Stănescu fiind de părere că business-ul poate aduce coerenţă şi stabilitate în managementul sportiv şi în organizarea sau reorganizarea unei comunităţi sportive.

„Sportul are nevoie de oameni care pot oferi o oarecare predictibilitate. Oameni care sunt în stare să organizeze resursele sau să poată dezvolta altele noi. Oameni care pot face scenarii multiple astfel încât să ofere o oarecare robusteţe sistemelor pe care le conduc. De asemenea, sportul va avea nevoie de susţinere aşa cum, de altfel, au nevoie multe domenii. Fie că este vorba de cel juvenil sau de seniori, vorbim de un ajutor al sistemului prin guvern, prin ministere, prin posibilităţi de finanţare şi granturi oferite cluburilor sau federaţiilor, prin fonduri locale sau proiecte europene”, a mai punctat preşedintele Sports HUB.

Virgil Stănescu este de părere că nu ar trebui să privim sportul în general ca pe un hobby, ca pe acea ieşire în aer liber pe care este bine să o efectuăm în weekend, deoarce –  chiar dacă aceste activităţi sunt indiscutabil benefice – sportul reprezintă în cele din urmă o industrie cât se poate de puternică, iar programele sportive coerente sunt acele proiecte organizate şi structurate precum orice altă afacere.

O federaţie naţională este un motor al sportului pe care îl conduce, iar oamenii ar trebui să aibă o abordare profesionistă în tot ceea ce înseamnă acest lucru, spune Virgil Stănescu, pornind de la organizarea departamentelor interne şi până la fiecare angajat care să fie specialist în domeniul său – nu doar  prin vechimea în muncă sau prin poziţia ocupată, ci şi prin specializarea formală şi prin educaţia continuă. „Există o mare diferenţă între a face sport şi a fi sportiv. Toţi putem să facem sport astăzi, mâine, dar sportivii sunt oamenii care au acel set de unelte de care vorbeam mai sus. Unii sportivi au talent, dar nu se educă, nu sunt maleabili şi nu se antrenează. Alţi sportivi fac eforturile acestea, dar nu au talent sau abilitatea fizică. Diferenţa o face acest pachet complet, acest focus asupra individului de a deveni o maşinărie perfectă”, a adăugat Virgil Stănescu.

În acest sens, procesele de digitalizare – scoase la înaintare de pandemia de coronavirus – ar ajuta la maparea sportului, ar crea posibilitatea de a analiza date în procesele de lucru şi posibilitatea de a lua decizii educate, îmbunătăţind cercetarea necesară inovării şi agilităţii zilei de azi. Digitalizarea nu este un domeniu în sine, ci o menţinere a posului setat de momentul actual şi de viziunea zilei de mâine. În consecinţă, procesele de digitalizare a sportului ar ajuta la dezvoltarea membrilor participanţi în competiţii sau a cluburilor afiliate şi ar oferi şansa de a prezenta bune practici, de a fi o sursă nesecată de informaţii.

Între timp, sportul românesc duce lipsă de manageri calificaţi şi obiective măsurabile, altele decât medaliile, cu a căror lipsă am învăţat să ne obişnuim în ultimii ani. Cel mai probabil, situaţia va continua până în punctul în care nu vom mai privi criteriile de performanţă personală şi imaginea ca factori unici ai recrutării individului pentru poziţii în care competenţa ar trebui dată de educaţie şi abilitate.

Printre proiectele realizate de Virgil Stănescu se numără şi SportED Talks, un podcast în care poartă diverse discuţii cu oameni atinşi de lumea sportului, de la atleţi la antrenori şi oameni de afaceri. „Am şansa de a vorbi cu oameni extraordinari prin prisma poziţiei în care sunt sau a companiilor pe care le conduc. Astfel, simţind aceste discuţii la nivel de valori, m-am gândit că aş vrea să ieşim din această tabloidizare a sportului şi să fac cumva ca aceste poveşti să fie ascultate de mai mulţi. Aşadar, îmi doresc ca SportED Talks să inspire, să motiveze şi să educe arătând exemple, modele de valori bine înrădăcinate în aceşti performeri sau specialişti cu care vorbesc.”

Virgil Stănescu îşi propune să conducă la un moment dat Federaţia Română de Baschet, de vreme ce se consideră pregătit pentru această provocare şi crede că poate contribui la creşterea acestui sport în viitorul apropiat, însă fostul baschetbalist nu intenţionează să renunţe la vreunul dintre proiectele în care este implicat în prezent, având în vedere că Sports HUB a lansat recent un program de burse sportive pentru tinerele talente.

Întrebat ce i-ar transmite unui sportiv la început de drum, Virgil Stănescu susţine că acesta ar trebui să aibă încredere în fiecare picătură de sudoare, fiecare insucces şi durere pe care o simte. Sportul îi poate oferi acele momente unice, acele clipe de împlinire, fericire şi apartenenţă pe care puţine domenii le pot oferi.

„Aveam un antrenor care spunea că «dacă ţi se pare plictisitor antrenamentul, să vezi cât de plictisitor este să stai pe bancă în timpul meciului». Învăţăm de mici că în sport,  indiferent cât eşti de talentat, fără antrenament nu poţi să performezi. Înveţi că atenţia la micile detalii fac o diferenţă uriaşă. Vorbim de un domeniu în care o fracţiune de secundă este o diferenţă între învingător şi învins, unde un centimetru în plus la detentă te clasează mult mai sus. Fiecare detaliu contează. Această mentalitate îţi dă structură, te face să înţelegi că nu există scurtături şi poţi diseca mult mai uşor succesul.”