Identificarea programului de finanţare potrivit, evaluarea eligibilităţii şi pregătirea documentaţiei, elaborarea unui plan de afaceri solid, pregătirea bugetului şi a contribuţiei proprii reprezintă doar câţiva dintre paşii pe care antreprenorii trebuie să-i parcurgă pentru a ajunge să obţină finanţarea necesară dezvoltării afacerii, iar ulterior să poată implementa proiectul cu succes. Dar oare câţi dintre ei reuşesc să meargă până la capăt?

Accesarea fondurilor europene reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea afacerilor în România, însă procesul poate fi unul plin de obstacole. De aceea, antreprenorii care au reuşit să navigheze prin labirintul birocratic şi să obţină finanţare europeană spun că este esenţial să acorzi importanţă tuturor paşilor: de la identificarea fondurilor potrivite şi analiza criteriilor de eligibilitate, până la organizarea unei echipe capabile să gestioneze proiectul de la început până la finalizare. „Oportunitatea de a accesa fonduri europene trebuie făcută cu mare chibzuinţă. Trebuie să calculezi bine toate investiţiile şi să estimezi profitabilitatea. Dacă pleci de la ideea să laşi să treacă primii 3-5 ani şi apoi să recuperezi o parte din bani, ar fi bine te gândeşti de mai multe ori înainte de a face acest lucru”, spune Ioan Matei, fondatorul Sabrini, companie ce produce bijuterii din aur cu diamante. Antreprenorii care au reuşit să obţină finanţări UE recomandă să îţi construieşti o reţea de contacte şi să colaborezi cu experţi în accesarea de fonduri europene, deoarece acest lucru poate face diferenţa între succes şi eşec. În plus, trebuie să ai o viziune pe termen lung şi să fii pregătit să investeşti atât timp, cât şi energie pentru a transforma proiectul tău într-un succes durabil. „Pentru atragerea de fonduri lucrăm de mult timp, 8-10 ani, cu o singură firmă de consultanţă. Până acum, am încheiat împreună 3-4 proiecte. În prezent, avem pregătit un proiect pentru diversificarea producţiei şi aşteptăm să se deschidă o nouă linie de finanţare, să aplicăm pentru demararea producţiei de bijuterii din platină”, adaugă Ioan Matei.

Pentru Flexibil, unul dintre cei mai importanţi producători europeni de sisteme antivibratie, business înfiinţat în urmă cu 50 de ani pe piaţa locală, fondurile europene au însemnat o sursă esenţială de dezvoltare. În acest context, compania a decis să înfiinţeze un departament dedicat proiectelor de finanţare. „Am creat un departament care scrie proiectele de finanţare în proporţie de 80-90%. Am învăţat foarte mult din a scrie astfel de proiecte, inclusiv ce înseamnă eficienţă energetică, retehnologizare, digitalizare, inovare. Orice proiect pe care l-am implementat a reprezentat o provocare în a înţelege gândirea celor care au pus condiţii şi scopul lor”, spune Daniel Borota, directorul general al companiei. „Principalele sfaturi pe care le-aş oferi antreprenorilor care doresc să acceseze finanţări ar fi să achiziţioneze doar lucruri pe care le-ar cumpăra şi din fonduri proprii, să aplice pentru fonduri doar atunci când există şi un plan B, şi să investească astfel încât să fie siguri că banii vor contribui real la dezvoltarea afacerii”, adaugă Daniel Borota.

Un alt beneficiar al fondurilor europene este Laboratorul de Şosete, business fondat de antreprenorul craiovean Ilie Pană. Povestea afacerii a început să prindă contur în 2015, însă, fiind susţinută încă de la început prin fonduri europene, planul s-a concretizat cu adevărat abia în toamna anului 2018. „La început, am finanţat businessul cu bani economisiţi, la care am adăugat un proiect de fonduri europene. Nu aş fi făcut niciodată această investiţie doar cu banii mei sau cu banii băncii, pentru că mi-ar fi fost frică. Ar fi trebuit să investesc peste 200.000 de euro într-un business pentru care nu aveam o experienţă de piaţă. Fondurile europene m-au ajutat să transform acest vis în realitate, pentru că riscul de eşec era mult mai mic decât în cazul în care aş fi făcut investiţia din bani proprii”, mărturiseşte Ilie Pană. 

Birocraţia care există în accesarea şi gestionarea fondurilor europene poate părea copleşitoare pentru antreprenori, însă este de înţeles şi, într-o anumită măsură, justificată de faptul că atunci când se obţine o sumă semnificativă de bani nerambursabili, este firesc ca instituţiile finanţatoare să impună un nivel ridicat de control prin care se urmăreşte nu doar să asigure că fondurile sunt utilizate conform scopului pentru care au fost acordate, ci şi să protejeze interesele publice şi transparenţa în cheltuirea resurselor.

Ea poate include, de exemplu, documentaţii detaliate despre fiecare etapă a proiectului, raportări financiare frecvente şi justificarea fiecărei cheltuieli. Deşi acest proces poate încetini derularea proiectului, el este, de fapt, o măsură de siguranţă pentru ambele părţi: finanţatorul are certitudinea că fondurile sunt utilizate corect, iar antreprenorul este încurajat să respecte un plan clar şi bine structurat. „A fost vorba de multă birocraţie atunci când am aplicat pentru finanţare, dar este normal să existe atâta birocraţie atunci când încasezi o sumă importantă de bani. Este normal să existe verificări stricte”, spune Ilie Pană. Pe termen mediu, Ilie Pană intenţionează să dezvolte două fabrici în Craiova, una de şosete şi una de detergenţi, investiţii de câteva milioane de euro, finanţate prin programul Tranziţie Justă, dar adminte că o mare piedică în realizarea proiectelor privind finanţările nerambursabile a fost reprezentată de societăţile de consultanţă. „Dacă nu aş fi citit singur fiecare regulament, fiecare ghid scos de minister sau de administraţia publică, mi-ar fi fost foarte greu să depun corect proiectul şi să-l implementez fără să primesc sancţiuni. Pentru cele două proiecte, am trecut prin şase firme de consultanţă, am semnat cu trei, iar apoi am reziliat contractul cu două dintre acestea. Este dureros să vorbeşti cu o firmă de consultanţă care să cunoască mai puţine lucruri decât tine despre programul care te interesează. În plus, nu recomand unui antreprenor aflat la început de drum să se lanseze într-un business doar cu fonduri europene, pentru că fondurile europene vin cu obligaţii foarte mari.” Totuşi, în majoritatea cazurilor, accesarea finanţărilor europene are un impact semnificativ asupra dezvoltării businessurilor, antreprenorii cu experienţă reuşind să îşi accelereze ritmul de creştere, să îşi extindă infrastructura, să investească în tehnologie de ultimă generaţie şi să îşi diversifice produsele sau serviciile oferite. 

În acest context, fondurile europene reprezintă un adevărat catalizator în progresul unei afaceri, oferind resursele financiare necesare pentru a trece la următorul nivel. „Experienţa clienţilor noştri şi a partenerilor care au accesat fonduri europene, milioane de euro, evidenţiază faptul că aceste fonduri au avut un impact major în accelerarea dezvoltării, având însă totdeauna în minte şi rigorile foarte stricte şi birocraţia - volumul foarte mare de documentaţie necesară pentru deconturi etc”, menţionează Mihai Manole, managing director şi acţionar al Tema Energy, dezvoltator de centre de date, cu afaceri de 74 mil. lei în 2023. Compania îşi propune să construiască o fabrică dedicată producţiei de data centere mobile, un proiect ambiţios care vizează inovarea în domeniul tehnologic. „Studiem atent oportunităţile de finanţare disponibile pentru a sprijini această iniţiativă, căutând soluţii care să corespundă necesităţilor noastre financiare. În paralel, dorim să accesăm fonduri europene pentru a digitaliza întreaga activitate a companiei, achiziţionând platforme software”, a spus Mihai Manole. Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăţi totale de 96,7 mld. euro şi a contribuit la bugetul UE cu 31,3 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 65,4 miliarde de euro. Dacă absorbţia a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat şi lucrurile se mişcă ceva mai bine. Astfel, din exerciţiul financiar 2014-2020,  România a avut o absorbţie pentru fondurile de coeziune de 96% (a pierdut 1 mld. euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, afirmă că până în 2030, România poate beneficia de 80 mld. euro prin accesarea unui portofoliu variat de finanţări europene şi naţionale: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Politica Agricolă Comună (PAC), Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, programul InvestEU, granturi de la bugetul de stat sau scheme de garantare. „Temele predilecte pe care companiile pot accesa finanţări sunt inovare, competitivitate, eficienţă energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer tehnologic.” Dacă România va reuşi să absoarbă eficient şi la timp aceste fonduri, PIB-ul ar putea creşte cu peste 2%, iar pe termen lung s-ar putea înregistra o creştere economică permanentă de peste un punct procentual, cu efecte benefice durabile asupra economiei.