Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piaţa locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepţie, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcţie de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investiţiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unităţile de producţie de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte pieţe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investiţiile în speranţa că bugetul românilor se va îmbunătăţi.

Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploieşti a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european şi care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investiţiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creşterea depozitului High Bay, o investiţie de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacităţii de depozite. Miza? Continuitatea operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de producţie trebuie să reflecte cererea.

„Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploieşti, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor şi care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.

Odată cu investiţia în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna şi Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate. 

„Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiţie era deja inclusă în bugetul propriu de investiţii. Investim circa 30 de milioane de euro şi practic extindem depozitul cu 60% faţă de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.

De altfel, aceasta nu este singura investiţie făcută în reducerea impactului asupra mediului, liderul pieţei de băuturi investind peste 10 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane din ajutor de stat, într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti.

Astfel, România devine a  doua ţară din grupul Coca-Cola HBC, prezent în 29 de ţări, care va utiliza această tehnologie inovatoare pentru producţia internă de rPET (PET reciclat). De asemenea, începând cu acest an, întregul portofoliu de băuturi răcoritoare al companiei – respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy, Fuzetea, Dorna – va fi în ambalaje din 100% rPET. Investiţia vine în contextul unei strategii ample de investiţii pe termen lung în echipamente cu impact pozitiv asupra eficienţei operaţiunilor şi a mediului înconjurător. În plus, investiţiile Coca-Cola HBC în dezvoltarea capacităţilor vine şi ca urmare a unei lupte tot mai acerbe pentru investiţii la birourile centrale. În contextul incertitudinii care planează asupra Europei şi al măsurilor fiscale care vin în speranţa că economiile nu vor cădea în următorii ani, managerii se luptă pentru a convinge executivii „de la centru” să dea OK-ul pe planurile de business, lucru care este adus în discuţie de tot mai mulţi directori de companii din România. De exemplu, dacă în ultimii ani municipiul Ploieşti a fost „kilometrul zero” al multor investiţii din mai multe domenii precum componente auto, logistică sau industria alimentară. Recent, gigantul Unilever a anunţat că fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare.

Coca-Cola HBC România a reuşit în ultimii ani să primească bugete de investiţii considerabile, mai ales că România este şi un important hub de export, din producţie plecând 10% peste hotare.

„Coca-Cola HBC România este un hub regional de inovare şi producţie şi un model de urmat  în grupul nostru în ceea ce priveşte  automatizarea şi digitalizarea”, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. El a fost prezent la evenimentul de inaugurare a noii linii de decontaminare fulgi de PET de la Ploieşti, alături de un alt executiv important din sistemul Coca-Cola în Europa şi anume Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company.

Vizita celor doi şefi de la nivel european ai gigantului vine într-un moment sensibil pentru industria băuturilor răcoritoare. În proiectul de măsuri fiscale ce ar putea fi implementat ăncepând de anul viitor, guvernul propune introducerea unei accize pentru „băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

Acciza ar urma să fie 60 de lei/hl, iar pentru băuturile cu nivel al zahărului situat între 5 g şi 8 g/100 ml va fi de 40 de lei, conform proiectului. De la începutul acestui an TVA a crescut de la 9% la 19% pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. În plus, se propune trecerea la TVA de 19% de la 9% la livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al cărui conţinut de zahăr este de minimum 10 g/100 g de produs, conform draftului.

„Orice investiţie are nevoie de prectictibilitate”, sublinia Jovan Radosavljevic, care adăuga că odată cu introducerea „taxei pe zahăr” preţurile vor creşte 15-25% în funcţie de categorie din momentul intrării în vigoare a măsurii.

„Este foarte greu să te pregăteşti pentru această creştere a preţurilor. Ai câteva opţiuni, poţi tăia din costuri, dar nu am ajuns la acest lucru. Suntem într-un dialog continuu la nivel de asociaţie cu guvernul şi apreciez deschiderea lor. (...) Nici nu vreau să mă gândesc la reducerea numărului de angajaţi. Avem oameni pasionaţi, profesionişti şi cu experienţă în echipă şi acesta va fi ultimul lucru făcut (reducerea angajaţilor n.red.). El spune că anul acesta a fost foarte dificil, după creşterea TVA, categoria de băuturi carbogazoase a scăzut cu circa 10%. Mai departe, unitatea din Ploieşti rămâne principalul hub de producţie al Coca-Cola HBC, care mai are fabrici şi în Timişoara şi Vatra Dornei.

Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

Rezultatul financiar vine după ce din punct de vedere al volumelor vânzările producătorului au stagnat (plus 0,6%). Evoluţia volumelor a fost sub cea din 2021, când compania a raportat un plus de 9,2% din punct de vedere al cantităţii vândute. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni) şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.    ■