BUSINESS Magazin a organizat recent evenimentul care celebrează inovaţia şi, de anul acesta şi responsabilitatea socială – două repere esenţiale pentru orice societate care doreşte să prospere într-un viitor incert şi dinamic. Când schimbările sunt prea rapide, iar oamenii se simt dezorientaţi, tendinţa naturală este să căutăm siguranţă în extreme – fie în idei radicale, fie în decizii bazate pe frică, nu pe viziune. Această polarizare nu afectează doar alegerile politice, ci şi comportamentele economice şi sociale. De aceea, companiile care inovează şi adoptă iniţiative de responsabilitate socială joacă un rol esenţial în contracararea acestui fenomen. Ele creează punţi, oferă soluţii care inspiră încredere şi demonstrează că schimbarea poate fi gestionată responsabil. 

În cadrul acestui eveniment, ne-am axat pe două direcţii - în primul panel, am vorbit despre cum putem folosi inovaţia pentru a construi un viitor sustenabil, adaptat la complexitatea acestor vremuri.

În al doilea panel, ne-am concentrat pe responsabilitatea socială – nu doar ca pe o datorie morală, ci şi ca pe un antidot la polarizare, prin proiecte care unesc comunităţi şi creează stabilitate.

De la mâncare gătită pentru câini, la inteligenţa artificială în bănci şi infrastructură telecom sustenabilă, companiile româneşti dovedesc că inovaţia poate schimba regulile jocului. Liderii din diverse industrii au împărtăşit cum ideile curajoase, susţinute de tehnologie şi perseverenţă, transformă piaţa locală şi contribuie la un viitor mai BUN.

BM: De ce credeţi că sunt companiile pe care le reprezentaţi motoare ale inovaţiei pe piaţa românească? 

Andrei Cerbu: Sunt fondatorul Drooler, prima companie din România care produce mâncare gătită pentru câini. Este o inovaţie pe piaţă – produsul nostru este complet diferit de ceea ce promovează marile companii, care susţin că mâncarea de câini trebuie să fie uscată şi să conţină exclusiv carne. Noi am lucrat timp de trei ani cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj pentru a dezvolta reţete echilibrate, bazate pe carne, legume şi superalimente. Este o schimbare de paradigmă în industria alimentaţiei canine.

Alin Nedelcu: Eu sunt Head of AI & Solutions la Raiffeisen Bank. Băncile nu sunt văzute, de obicei, ca motoare ale inovaţiei, dar noi am început să explorăm inteligenţa artificială încă din 2018. Am dezvoltat modele AI care sunt integrate în aplicaţiile folosite de trei din cinci angajaţi ai băncii. Aceste soluţii cresc eficienţa, productivitatea şi modernizează procesele noastre, eliminând practicile învechite.

Adrian Niga: Eu reprezint SAS România, lider mondial în advanced analytics. Folosim inteligenţa artificială şi machine learning pentru a extrage informaţii relevante din date. Inovaţia noastră constă în capacitatea de a transforma datele în decizii informate şi eficiente. Într-o lume în care datele guvernează totul, această capacitate devine esenţială.

Ionel Crăciun: Vantage Towers este o companie de infrastructură telecom prezentă în România de patru ani. Modelul nostru de business aduce inovaţie şi sustenabilitate prin infrastructură partajată, care reduce costurile operatorilor mobili şi impactul asupra mediului. Este o soluţie necesară, mai ales în contextul în care veniturile operatorilor scad, iar presiunea costurilor creşte. În plus, construirea unei singure infrastructuri partajate are un impact mult mai redus asupra mediului.

BM: Andrei, spune-ne de unde a venit inspiraţia pentru Drooler. Ştiu că ai experienţă în industria alimentară pentru oameni, nu pentru animale.

Andrei Cerbu: Sunt inginer de reţea telecom, fără legătură cu mâncarea de câini sau oameni. Totul a început acum opt ani, când am adoptat un câine şi am realizat cât de puţină transparenţă există în această industrie. Am investit în cercetare şi infrastructură pentru a crea un produs care să fie sănătos şi accesibil. Am colaborat cu Universitatea din Cluj pentru a dezvolta reţete corecte şi echilibrate, iar cercetarea noastră continuă. Recent, reţetele noastre au fost testate pentru a evalua efectele lor benefice asupra dermatitei la câini.

BM: Alin, câini poate nu avem toţi, dar un card sau o aplicaţie bancară sigur avem. Spune-ne ce revoluţii mai aduce AI în banking.

Alin Nedelcu: Inteligenţa artificială simplifică enorm complexitatea reglementărilor din domeniul bancar. Avem, de exemplu, peste 50.000 de pagini de proceduri la Raiffeisen, iar un consilier trebuie să parcurgă mii de pagini pentru a oferi anumite produse. AI ajută la democratizarea accesului la cunoaştere, permiţând colegilor să acceseze rapid informaţiile relevante. În plus, AI este esenţial pentru procesarea documentelor şi pentru automatizarea dezvoltării software, aducând creşteri de productivitate semnificative – între 20% şi 40%. AI poate să automatizeze anumite taskuri, dar nu înlocuieşte complet munca umană. Mai degrabă redefineşte rolurile şi transformă conţinutul joburilor. În doi ani, ceea ce facem azi va fi foarte diferit. AI este un ajutor, oferă un început de soluţie, dar decizia rămâne la om. Este esenţial să privim AI-ul ca pe un catalizator al eficienţei, nu ca pe un substitut complet al muncii umane.

Adrian Niga: Utilizarea AI şi machine learning este esenţială în combaterea fraudei, în predicţii financiare sau în îmbunătăţirea ofertelor personalizate pentru clienţi. De exemplu, în industria utilităţilor, folosim algoritmi pentru previziuni privind consumul de energie. În telecomunicaţii, AI analizează date istorice pentru a prezice necesităţi de mentenanţă preventivă, prevenind probleme înainte ca acestea să apară. Suntem în faza incipientă a utilizării AI, dar viteza de adopţie creşte rapid.

Ionel Crăciun: Inovaţia în telecomunicaţii se concentrează pe reducerea amprentei de carbon şi utilizarea resurselor eficiente. De exemplu, în loc să folosim fier pentru turnuri, adoptăm materiale alternative, precum fibra de sticlă sau chiar lemnul. Ne bazăm pe energie regenerabilă – panouri solare sau generatoare cu combustibili alternativi – şi folosim sisteme inteligente, precum smart metering, pentru a optimiza consumul energetic al site-urilor. În trecut, operatorii mobili construiau individual turnuri redundante, fără preocupare pentru sustenabilitate sau eficienţă. Acum, modelul nostru partajat reduce risipa şi impactul asupra mediului, dar mai avem multe lecţii de învăţat pentru a accelera progresul.

BM: Care sunt cifrele din spatele inovaţiei în businessurile pe care le reprezentaţi?

Andrei Cerbu: Am pornit Drooler prin autofinanţare din afacerile mele de HoReCa. Ulterior, am atras investitori, printre care Andrei Botescu, cofondator Pegas, şi Ciprian Sălceanu, de la Gerateria Fridy. Am investit aproximativ 130.000 de euro, construind fabrica, brandul şi strategiile de marketing. Cercetarea ştiinţifică, realizată cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj, a fost şi ea o componentă costisitoare, dar esenţială pentru validarea produsului. Mâncarea noastră este congelată pentru a garanta o valabilitate de şase luni. Livrăm rapid, în 24 de ore, atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din ţară. Clienţii comandă minim 14 porţii, fiecare acoperind necesarul zilnic al unui câine. Preţurile sunt între 19 şi 26 de lei per porţie, fiind mai accesibile decât conservele clasice. Ne aşteptăm să hrănim 2.000 de câini zilnic până în 2025, atingând o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro. Este o piaţă complet nouă, diferită de mâncarea uscată sau umedă clasică. Ne bazăm pe inovaţie şi pe schimbarea mentalităţilor consumatorilor, care caută transparenţă şi sănătate pentru animalele lor de companie.

BM: Cât de greu este să obţii bugete pentru inovaţie şi implementarea AI-ului într-o companie conservatoare, cum este o bancă?

Alin Nedelcu: La început, în 2018, a fost dificil. A trebuit să demonstrăm valoarea AI-ului printr-un MVP (produs minim viabil). Într-un an, am arătat că am economisit 200.000 de euro cu o investiţie de doar 20.000 de euro. Asta ne-a deschis uşile către alte bugete. În prezent, procesul este mai simplu, pentru că AI este deja un concept cunoscut, dar trebuie mereu să demonstrezi valoare rapid, în trei până la şase luni, altfel nu vei avea susţinere.

BM: Poate o filială locală, cum este Raiffeisen România, să dea tonul inovaţiei în grupul global?

La Raiffeisen, deciziile de investiţii se iau local. Noi, în România, am fost pionieri în implementarea AI-ului în grup. Am demonstrat valoarea şi am devenit un model pentru alte ţări din grup, inspirând şi susţinând implementarea de soluţii similare”.

BM: Adrian Niga, cât de costisitoare sunt soluţiile voastre şi cât de repede se recuperează investiţia?”

Adrian Niga: Costul unei soluţii depinde de complexitatea clientului şi a proiectului. De exemplu, pentru corporaţii mari, cum este Raiffeisen, soluţiile IT se amortizează rapid, prin economii directe sau optimizări. În sectorul public, exemplele din Grecia arată că o soluţie de câteva milioane de euro pentru antifraudă TVA poate aduce un ROI în mai puţin de o lună. În România, observ un interes crescut pentru astfel de soluţii, iar adoptarea lor devine din ce în ce mai accesibilă.

BM: Cât de deschise sunt companiile româneşti faţă de cele străine în a adopta tehnologia?

Adrian Niga: Antreprenorii locali sunt foarte deschişi către inovaţie şi, de multe ori, preferă să dezvolte soluţii interne. Comparativ, corporaţiile străine au tendinţa de a urma directivele de la headquarters, dar în România avem know-how ridicat şi profesionişti foarte bine pregătiţi. În sectorul public, vedem progrese lente, dar promiţătoare. România începe să se alinieze standardelor europene şi globale, dar implementarea practică este încă un punct sensibil.

 BM: Ce investiţii recente aţi făcut şi ce planuri aveţi pentru infrastructură?

Ionel Crăciun: Continuăm să investim în infrastructură şi în optimizarea resurselor existente. În ultimul an, am concentrat resurse pe soluţii sustenabile, cum sunt structurile din materiale alternative (fibră de sticlă, lemn), dar şi tehnologii energetice, precum panouri solare sau generatoare alternative. În 2024, avem în plan să extindem aceste iniţiative şi să modernizăm complet sistemele actuale de telecomunicaţii, pentru a reduce consumul de energie şi impactul asupra mediului”.

BM: Cum poate sectorul privat să contribuie mai eficient la reglementări utile?

Ionel Crăciun: Trebuie să începem dialogul. Nu putem să stăm pasivi, aşteptând ca statul să vină la noi, şi nici să ne limităm la plângeri. Este nevoie de o abordare proactivă, structurată. Avem avocaţi care cunosc legea, trebuie să ne cunoaştem drepturile şi să participăm la dezbateri publice. Statul organizează multe astfel de evenimente, dar, din păcate, implicarea este scăzută. Dacă vrem schimbare, trebuie să muncim, să fim pregătiţi şi să venim cu propuneri clare, nu doar să ne plângem de dificultăţi.

BM: Dacă ai putea inventa un produs inutil pentru restul lumii, dar util în România, ce ai alege?

Andrei Cerbu: Aş crea o aplicaţie care să facă românii mai puţin creduli. Poate ceva care să sune ca o alarmă atunci când cineva încearcă să-i păcălească. Cred că ne-ar ajuta să fim mai vigilenţi în faţa promisiunilor false sau a manipulării.

BM: Cum ar arăta biroul ideal, complet inovat?

Alin Nedelcu: Cred că viitorul nu mai include birouri fizice. Vom trece la un spaţiu virtual, în care echipamentele şi mobilierul nu mai sunt necesare. Vom avea instrumente digitale care ne permit să ne desfăşurăm activitatea oriunde, fără să fim legaţi de un loc anume.

BM: Ce invenţie ar fi utilă doar în România?

Adrian Niga: O aplicaţie de ticketing pentru accesul la ghişeele instituţiilor publice, care să simplifice procesul de completare şi depunere a documentelor. În alte ţări lucrurile sunt mai digitalizate, dar la noi încă avem acest amestec între hârtie şi digital. Ar fi un pas spre eficienţă.

 BM: Dacă ai putea schimba un aspect cultural în România, care ar fi acesta?

Ionel Crăciun: Aş interzice telefoanele pentru copii, cel puţin până la vârsta de 18 ani. Cred că le lipsesc ancorele care ne-au format pe noi – aprecierea pentru lucrurile simple şi naturale. Tehnologia este importantă, dar cred că echilibrul se pierde. Am prefera să le oferim cărţi în loc de ecrane. Educaţia şi timpul petrecut în natură ar trebui să fie prioritare.

„Este o inovaţie pe piaţă – produsul nostru este complet diferit de ceea ce promovează marile companii, care susţin că mâncarea de câini trebuie să fie uscată şi să conţină exclusiv carne. Noi am lucrat timp de trei ani cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj pentru a dezvolta reţete echilibrate, bazate pe carne, legume şi superalimente. Este o schimbare de paradigmă în industria alimentaţiei canine.” 

Andrei Cerbu, fondator, Drooler

„Inteligenţa artificială simplifică enorm complexitatea reglementărilor din domeniul bancar. Avem, de exemplu, peste 50.000 de pagini de proceduri la Raiffeisen, iar un consilier trebuie să parcurgă mii de pagini pentru a oferi anumite produse. AI ajută la democratizarea accesului la cunoaştere, permiţând colegilor să acceseze rapid informaţiile relevante.” 

Alin Nedelcu, Head of AI, Raiffeisen Bank România

„Antreprenorii locali sunt foarte deschişi către inovaţie şi, de multe ori, preferă să dezvolte soluţii interne. Comparativ, corporaţiile străine au tendinţa de a urma directivele de la headquarters, dar în România avem know-how ridicat şi profesionişti foarte bine pregătiţi. În sectorul public, vedem progrese lente, dar promiţătoare.” 

Adrian Niga, Head of Channel & Alliances South East Europe, SAS

„În trecut, operatorii mobili construiau individual turnuri redundante, fără preocupare pentru sustenabilitate sau eficienţă. Acum, modelul nostru partajat reduce risipa şi impactul asupra mediului, dar mai avem multe lecţii de învăţat pentru a accelera progresul.”

Ionel Crăciun, Business Development Manager, Vantage Towers