Efectele lipsei forţei de muncă din România: O companie a început să angajeze elevi de liceu
Adrian Sita spune că a ştiut încă din şcoala generală că doreşte să îşi construiască o carieră în domeniul IT. Chiar dacă spune că a ajuns ”angajatul ideal“, a mizat în cele din urmă pe antreprenoriat. Acum, valoarea totală a afacerilor sale se îndreaptă spre pragul de 1 milion de euro.
"Am ştiut încă din şcoala generală ce vreau să fac în viaţă“, spune IT-istul Adrian Sita, devenit ulterior antreprenor, fondator al unei afaceri cu rulaje de peste jumătate de milion de euro. Originar din Oneşti, judeţul Bacău, Adrian Sita a făcut liceul din informatică, ulterior a studiat la Facultatea de Automatică din Braşov, iar apoi a urmat un parcurs profesional în IT ce l-a adus în cele din urmă la conducerea companiei de dezvoltare software Gentlab.
Aceasta face atât outsourcing, cât şi dezvoltare de produse proprii; printre acestea se află platforma de e-learning Knolyx (o platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor), platforma online care facilitează comunicarea dintre părinţi şi educatori printr-un set de instrumente virtuale inteligente Kinderunity şi platforma dedicată comunităţii de business Kommio.
Adrian Sita spune că veniturile Gentlab au evoluat de la 200.000 de euro în 2013 până la aproximativ 780.000 de euro în 2015. Anul trecut, acestea s-au plasat la 550.000 de euro, parte din resurse fiind alocate dezvoltării de produse. n ceea ce priveşte firma de training Brain Concert, pe care a dezvoltat-o ulterior, veniturile acesteia au ajuns la 250.000 de euro în 2016. Dacă în momentul în care au pornit firma erau în jur de 12 angajaţi, în prezent echipa Gentlab are 45 de oameni.
Antreprenorul îşi aminteşte cu exactitate fiecare etapă profesională, mai cu seamă datorită schimbărilor care s-au întâmplat din doi în doi ani. După o perioadă scurtă în care a lucrat ca reprezentant de vânzări pentru Dialog (actuala Orange), şi-a început cariera în IT. A început ca tester în Braşov, iar un an mai târziu a ajuns în Bucureşti. ”La vremea respectivă, businessul de IT din Braşov era exact opusul a ceea ce înseamnă astăzi; acum sunt foarte multe companii, dar atunci cred că erau aproximativ trei firme.“ Primul post obţinut în Capitală a fost de programator în cadrul companiei Softnet Development and Consulting (ulterior cumpărată de Omnilogic) şi lucra cu clienţi mari precum Orange, Vodafone, Electrica.
n 2004 s-a mutat în cadrul producătorului de software Softwin, unde a lucrat ca team leader, iar în 2006 s-a mutat la Star Storage, unde a condus echipa de software de 10 persoane care lucra pentru IBM. Pe drumul propriu a pornit în 2008, chiar dacă mărturiseşte că era ”angajatul perfect - chiar eram orientat pe carieră, nu mă interesa nimic, niciun business“. Atitudinea aceasta s-a păstrat pânâ când un coleg din echipă a propus să pornească, împreună, o afacere. ”Mi-au plăcut provocările, astfel, chiar dacă nu ştiam ce presupune un business, am acceptat.“
Au creat astfel firma de software Codesphere, în plină criză, axându-se pe asigurarea de servicii software pentru IBM. La final de 2008, şi-au luat şi primul angajat. Codesphere le-a adus şi primul eşec – nu au reuşit să promoveze produsul propriu de document management la care lucrau în acea perioadă. n 2010, au început colaborarea cu un grup de investitori, iar un an mai târziu s-au despărţit de ei şi au înfiinţat o nouă firmă. ”Nu rezonam cu cu ei din perspectiva a ceea ce înseamnă idei, produse, de a construi o afacere care să existe şi peste un an, şi peste doi, şi peste cinci.“
Despărţirea de primii investitori l-au determinat ca în 2011 să pună bazele firmei de dezvoltare software Gentlab, dar şi ale celei de training Brain Concert. ”Nu a fost greu să ne regrupăm, fiindcă nu aveam nevoie de sediu, lucram la client, vreme de un an nici nu ne-am luat sediu.“ n zona educaţională au intrat datorită parteneriatului cu IBM: în 2009, au livrat aproximativ 75% din cursurile IBM pe zona de software, astfel că şi-au propus să ducă mai departe această ramură prin platforma de e-learning Knolyx. n ceea ce priveşte Kommio (lansată anul trecut), spune că aceasta poate fi văzută drept o modalitate de ”social collaboration learning“, prin intermediul căreia, după ce s-a făcut învăţarea formală, să se meargă către zona informală. Kinderunity a apărut după experienţa personală legată de copilul lui, când s-a lovit de comunicarea deficitară de la grădiniţă. ”Prin intermediul platformei, părinţii pot să comunice cu educatorii într-un mod mai uşor; dar include şi capabilităţi precum management financiar pentru grădiniţe, pentru părinţi etc.“ n prezent, circa 10 grădiniţe private folosesc această platformă şi firma şi-a propus ca numărul lor să crească la 50 până la finalul anului.
Produsele dezvoltate de Gentlab, pentru dezvoltarea cărora a investit circa 350.000 de euro, se monetizează în baza unor abonamente lunare. Pentru anul în curs, vor să ajungă la cel puţin 10 clienţi companii pentru Knolyx (între 1 şi 3 euro/utilizator) şi 50 de grădiniţe pentru Kinderunity (între 12 şi 18 lei/copil). Iar dacă în prezent se adresează pieţei locale, în viitor şi-au propus să le vizeze şi pe cele de peste graniţe.
Legat de cea mai arzătoare problemă a firmelor de IT pe piaţa locală, resursa umană, Adrian Sita a găsit o modalitate atipică prin care să o gestioneze. Spune că în 2016, 10 dintre angajaţii Gentlab au plecat, din cauza metodelor ”neortodoxe“ de recrutare de pe piaţa IT. Aşa că anul acesta au decis înfiinţarea unui punct de lucru în Oneşti, unde au găsit o sursă inedită de recrutare: elevi de liceu din Oneşti. n total, în sediul din Oneşti lucrează 10 persoane, trei testeri şi şapte dezvoltatori, dintre care cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani; se aşteaptă ca până la sfârşitul anului numărul lor să se dubleze.
Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au propus să angajeze cel puţin 10 dezvoltatori, 2 persoane pe vânzări şi un angajat pe resurse umane.
Adrian Sita mărturiseşte că, deşi este fericit cu viaţa de antreprenor şi cu produsele pe care le poate dezvolta şi inovaţiile pe care le poate face astfel, îi lipseşte totuşi meseria de IT-ist.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro