Antreprenorii şi IMM-urile sunt clasa medie care ţine această economie şi care nu o să plece dacă Grecia iese din zona euro sau dacă escaladează conflictul în nu ştiu ce zonă din vecinătate. Ba din contră, o să înveţe cum să evolueze în aşa fel încât afacerile să se perpetueze.“

Ionuţ Simion crede că deocamdată antreprenoriatul este un motor de stabilitate economică în România, dar ar putea deveni un motor de creştere: „Antreprenoriatul în România cunoaşte etape de evoluţie foarte rapidă, are toate ingredientele şi premisele necesare să contribuie la o creştere accelerată a economiei româneşti. În plus, cel mai mare angajator din economie este antreprenorul român. Este relativ uşor să spui: plătesc mai mult pentru o forţă de muncă calificată, dar ce facem cu oamenii răspândiţi în sate, comune, cine îi angajează pe aceia, cine îi pregăteşte, cine îi încurajează să se dezvolte? Antreprenorul român“.

În opinia şefului PwC, este importantă înţelegerea modelului de business al antreprenorilor. Dacă antreprenorii au de învăţat de la consultanţi, şi reciproca este valabilă, flexibilitatea şi capacitatea de reacţie rapidă fiind câteva dintre atuurile antreprenorilor. „Noi am învăţat de la antreprenori cum să fim flexibili, cum să putem să ne adaptăm la nevoile lor, cum să fim capabili să reacţionăm în timp util, rapid. Trebuie să le înţelegi nevoile şi să te adaptezi la nevoile lor“.

Antreprenorii români au calitatea de a lua deciziile foarte repede, dar au şi un defect: când nu au cu cine să se consulte, multe dintre deciziile luate foarte rapid se pot traduce în eşecuri foarte dureroase, crede Simion. Tocmai de aceea nivelul de educare al antreprenorilor români este unul dintre subiectele aduse în discuţie de Simion, el amintind că mulţi „investesc“ în antreprenorii existenţi acum pe principiul „l-am văzut, are succes, este important“: „Antreprenori români au nevoie să fie educaţi, dar nu au nevoie neapărat de «Rolls-Royce-uri», ci doar de acea minimă ghidare care să le dea posibilitatea lor să transforme o idee în succes. Nu trebuie să uităm că antreprenorii se formează în timp. Antreprenorii sunt cei care de mici au idei şi dacă înţeleg cum să le transforme în realitate cât mai repede contribuie direct la creşterea economică a României. Asta facem noi, mergând în şcoli şi vorbind despre ce înseamnă să fii antreprenor, care sunt riscurile pe care trebuie să ţi le asumi şi care sunt riscurile pe care nu trebuie să ţi le asumi, care este maniera în care să-ţi dezvolţi afacerea şi de la ce nivel ai nevoie de un consultant de specialitate astfel încât să te asiguri că ideea pe care o ai se transformă într-o afacere de succes“.

Definirea unui model de dezvoltare economică, multigeneraţional, care să ghideze evoluţia socio-economică a României rămâne aşadar o prioritate. Cum ar putea însă România să joace mai bine cartea în contextul geopolitic actual şi al crizei din Grecia? Cum să menţinem investitorii străini actuali şi cum să atragem mai mulţi investitori străini, care să contribuie la creştere alături de antreprenori? Potrivit unui sondaj realizat printre membrii AmCham privind mediul de afaceri din România, calitatea infrastructurii de comunicaţii şi forţa de muncă calificată sunt de departe atuurile României, în timp ce lipsa de viziune pe termen lung, subfinanţarea sistemului de sănătate şi de educaţie, infrastructura de transport inadecvată, ineficienţa administraţiei publice şi lipsa de transparenţă şi predictibilitate sunt principalele motive de nemulţumire.

„Este de lăudat faptul că în ciuda unei aşa-numite instabilităţi politice, există creştere economică. Înseamnă că mediul de afaceri ştie, a învăţat să îşi desfăşoare activitatea într-un mediu mai degrabă lipsit de predictibilitate şi de stabilitate comparativ cu ce se întâmplă în vestul Europei. Cum ar arăta oare România dacă ar exista politici, dacă ar exista strategii pe termen mediu care să acopere o perioadă de trei ani, dacă ar exista un plan de care să ne ţinem?“

Elaborarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea economică a ţării, nevoia de investiţii direcţionate în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, dar şi intensificarea eforturilor în vederea eficientizării şi modernizării aparatului administraţiei publice sunt recomandările cheie ale AmCham pentru creşterea competitivităţii României.

Pe lângă susţinerea antreprenoriatului, obiectivul principal al noului lider al PwC România este dorinţa de a deveni lider incontestabil de piaţă, iar prioritatea internă se referă la oameni, respectiv la crearea unor programe de dezvoltare profesională pentru angajaţi. „Noi cu siguranţă avem ca obiectiv să respectăm tradiţia de la nivel global să fim lideri de piaţă. Principalul obiectiv în noul meu mandat este să fim lideri incontestabili de piaţă. Pentru mine este important nu doar să fim No. 1, ci să fim «distinctive No. 1».“

Simion a amintit că PwC este liderul pieţei de audit şi consultanţă la nivel global, iar în ceea ce priveşte piaţa din România susţine că „nu există informa-ţii clare“ în privinţa liderului, iar informaţiile care există nu sunt neapărat comparabile. „Fiecare îşi susţine dominaţia dintr‑un anumit punct de vedere. Eu pot să o susţin în segmentele în care noi suntem puternici. Cred că în domeniul serviciilor de asistenţă fiscală şi juridică este liderul incontestabil de piaţă. Dar în alte segmente alte firme din Big 4 au o prezenţă mult mai puternică, în funcţie de strategia pe care au construit-o. Dar este greu să compari, de pildă, businessul de consultanţă al PwC cu businessul de consultanţă al unei alte firme din Big 4.“

Piaţa de audit şi consultanţă este unul dintre barometrele economiei, iar lucrurile încep să se regleze, apreciază Simion. „Este un nou ciclu economic. Deja se poate spune că, în ciuda turbulenţelor pe care încă le înregistrăm pe pieţe, toată lumea manifestă un optimism moderat cu privire la viitor. Nu mai este stresul acela atât de mare pe care îl aveau companiile în perioada 2009, 2010, 2011. Pentru noi, ca business, în perioada de boom nu mai puteam părăsi biroul ca să putem deservi numeroasele cereri pe care le aveam. A urmat perioada de criză, cu un efort dureros pentru toată lumea pentru că ştim că firmele au procedat la o restructurare a costurilor, iar printre primele elemente afectate au fost bugetele de consultanţă din toate domeniile.“

La nivelul serviciilor care au rămas în prim-plan, cum ar fi serviciile de audit sau serviciile de consultanţă fiscală, care ţineau de conformarea voluntară, s-a înregistrat „o presiune teribilă“ în sensul reducerii, redimensionării, optimizării, ceea ce a presupus la nivelul companiilor o regândire, reeficientizare, repoziţionare astfel încât să fie menţinute standardele de calitate în condiţiile în care maniera în care erau livrate astfel de proiecte era cu totul diferită, povesteşte Simion. „La data aceea nimeni nu ştia cât de profundă o să fie criza. Pe cale de consecinţă au fost etape în regândirea strategiei de adaptare la criză şi, mai ales, ceea ce era cel mai important, de răspuns la criză. Pentru noi elementul fundamental a fost să ne concentrăm pe un business sănătos care să ne permită să asigurăm premisele unei creşteri în viitor. Un business sănătos în sensul unui business profitabil. Nu am încurajat restructurări de personal. Dar este adevărat că am limitat în mod semnificativ angajările. Începând de anul trecut au apărut semnele refacerii economice şi semne de creştere economică susţinută. Creşterea businessului nostru este aproape.“