În februarie, JD Vance a criticat Europa pentru abandonarea democraţiei şi a menţionat România, acuzând-o că a anulat, fără precedent, un vot prezidenţial din primul tur, câştigat de un candidat de extremă dreapta venit de nicăieri. Din această cauză, vicepreşedintele SUA datorează României scuze, potrivit unei opinii elaborate de Marc Champion, jurnalist Bloomberg.

Deşi ziaristul susţine că a fost de acord cu două dintre punctele ridicate de Vance la Conferinţa de Securitate de la München — lipsa unor dovezi incontestabile privind anularea votului şi fragilitatea democraţiei româneşti — potrivit acestuia, contextul a devenit astăzi mai clar. Este evident că influenţa campaniilor digitale a depăşit capacităţile instituţiilor româneşti de a proteja procesul electoral.

Mulţi români şi-au dorit să voteze un outsider ca semn de protest împotriva clasei politice corupte. În acest context, Călin Georgescu a reuşit o ascensiune fulgerătoare, obţinând 23% din voturi pornind de la 1% în sondaje cu doar o lună înainte. Creşterea sa a fost alimentată de o campanie masivă pe reţelele de socializare, în special pe TikTok, unde autorităţile de reglementare erau complet nepregătite.

Mircea Toma, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, a recunoscut sincer incapacitatea autorităţilor de a monitoriza şi de a contracara manipulările online.

Deşi TikTok a reacţionat ulterior, eliminând mii de conturi false şi întărind moderarea, eforturile au fost comparate cu folosirea unei linguriţe împotriva unui tsunami.

O investigaţie jurnalistică a scos la iveală implicarea companiei AdNow LLP, legată de interese ruseşti, care a construit din 2016 o reţea de influenceri dispuşi să răspândească teorii conspiraţioniste şi dezinformări. Această reţea a fost esenţială în promovarea lui Georgescu şi a susţinut anterior campanii antivaccin şi pro-Kremlin.

Campania pro-Georgescu a fost calificată de agenţia franceză Viginum drept o „campanie sofisticată de astroturfing”. Serviciile române de informaţii au identificat 25.000 de conturi care s-au activat simultan, într-o tentativă evidentă de manipulare a opiniei publice înaintea alegerilor.

Ulterior, procurorii români au cerut ajutor internaţional pentru a investiga peste 20.000 de conturi TikTok cu IP-uri turceşti, create cu domenii ruseşti chiar înainte de alegeri. Acestea au fost folosite pentru a promova masiv candidatul extremist în ultimele ore de vot.

Georgescu, exclus de la reluarea alegerilor, este acuzat de falsificarea finanţării campaniei, subminarea ordinii constituţionale şi crearea unei organizaţii pro-fasciste. Investigaţiile au dezvăluit şi o serie de declaraţii publice controversate, în care acesta lăuda lideri fascişti şi propunea desfiinţarea partidelor politice.

Într-o înregistrare, Georgescu este surprins discutând despre participarea la „acţiuni” coordonate cu organizaţii neofasciste, având legături cu diplomaţi ruşi expulzaţi ulterior din România. Această situaţie a evidenţiat atât pericolele reale, cât şi dilemele juridice şi constituţionale ale autorităţilor române.

În concluzie, chiar dacă serviciile române nu sunt infailibile, anularea alegerilor s-a bazat pe ameninţări autentice. Vance şi administraţia SUA ar trebui să sprijine întărirea instituţiilor democratice din România, nu să submineze în mod superficial legitimitatea lor. Georgescu nu a fost un martir al democraţiei, ci produsul unei manipulări de proporţii.