♦ Andreea Gheorghe, Nestlers: „Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro.  Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect pentru primele 6 luni este de 8.964 euro“ ♦ Sorina Faier, Elite Searchers: „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi.“ ♦ Elena Antoneac, Xpath Global: „România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global.“

Deputatele Diana Buzoianu de la USR şi Gabriela Horga (PNL) au depus un proiect de lege prin care vor să clarifice regimul fiscal al nomazilor digitali, adică străinii care vin să călătorească în România pentru o perioadă mai mare de timp şi care lucrează de la distanţă pentru o companie din afara UE.

Practic, proiectul de lege propune trei modificări, valabile pentru primele 6 luni de şedere a nomazilor digitali in România: scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din afara României, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate şi stabilirea regimului juridic fiscal al nomadului digital, adică nomadul digital va fi considerat rezident fiscal doar dacă şederea sa în România depăşeşte durata de 183 de zile. 

Andreea Gheorghe, managing partner în cadrul Nestlers Group, o companie care oferă servicii de mobilitate globală, afirmă că dacă salariile nomazilor digitali sunt suportate de companii nerezidente fiscal în România şi aceştia petrec sub 183 de zile în România, nu trebuie să achite impozit pe venit în ţară. În ceea ce priveşte eliminarea contribuţiilor sociale pentru nomazii digitali, ea crede că CASS, adică contribuţia la asigurările sociale de sanătate nu ar trebui eliminată.

„În opinia mea, trebuie revizuită această scutire deoarece ar trebui verificat în ce condiţii nomazii digitali ar putea beneficia de servicii medicale în sistemul public din România în perioada în care ei sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii“, a explicat Andreea Gheorghe pentru ZF.  Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro, adaugă ea.

„Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect este următorul: la 3.600 euro brut lunar pe persoană, contribuţii sociale reprezintă 1.260 euro pe lună pe persoană , iar în 6 luni ajungi la 7.560 euro pe persoană.

„Impozitul pe venit înseamnă 234 de euro pe lună pe persoană, iar în 6 luni înseamnă 1.404 de euro pe persoană. Astfel, rezultă că totalul impactului pe persoană pentru primele 6 luni ar fi de 8.964 euro.“

În ceea ce priveşte atractivitatea României, Andreea Gheorghe consider că România este o ţară atractivă din punct de vedere fiscal oricum deoarece, comparativ cu alte state europene, există un procent fix final al impozitului pe venitul din salarii – 10%.

„Într-adevăr, contribuţiile sociale pot fi mai mari comparativ cu alte state, însă scutirea de la plata acestora în primele 6 luni ar putea fi foarte interesantă pentru nomazii digitali care îşi doresc să lucreze din România“,  a concluzionat ea.

Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, o platformă globală care oferă servicii de mobilitate în 130 de ţări, crede că cu aceste modificări România se aliniază altor state chiar şi din afara Uniunii Europene.

„Aş spune chiar că plusează destul de mult cu aceste facilitaţi. Toate aceste facilitaţi fiscale şi de securitate sociala vor pune serios pe radar România, ceci este o iniţiativă excelentă din punctul nostru de vedere ca specialişti în mobilitate. Ce trebuie avut în vedere este zona de promovare a acestor facilităţi. Adică dacă guvernul doreşte să atragă un număr tot mai mare de nomazi digitali, iar în Parlament avem un astfel de demers care susţine acest proiect, atunci promovarea globală a acestor facilitaţi este mandatorie. România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali sau pentru angajaţii care lucrează remote. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global neavând o strategie în acest sens“, a spus ea pentru ZF.

În plus, ea subliniază că facilităţile din zona fiscală şi de securitate socială sunt pe un făgaş foarte bun din punct de vedere legislativ în România.

„Arată extrem de atractiv în acest moment ţara noastră, având în vedere că avem şi o viteză la net excelentă şi costul vieţii este mai scăzut decât în alte ţări din UE. Deci în acest moment avem toate ingredientele necesare, doar promovarea lipseşte cu desăvârşire“, a concluzionat Elena Antoneac.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, este de părere că, prin aceste modificări, România va atrage cu siguranţă mai mulţi nomazi digitali şi, astfel, piaţa muncii devine mai competitivă şi mai atractivă.

„Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi. Măsurile de sprijin şi stimulentele pentru atragerea nomazilor digitali sunt binevenite. Chiar dacă o parte dintre ele presupun scutiri de impozite şi taxe pentru o perioadă, există beneficii totuşi pentru economia internă. Vorbim de persoane cu venituri peste media din România, care vor cheltui în alte ramuri ale economiei, spre exemplu turism, chirii, HoReCa sau chiar vor alege să devină rezidenţi fiscali în România după o anumită perioadă“, a spus ea pentru ZF.

Sorina Faier crede că este benefică flexibilizarea şi modernizarea legislaţiei în ceea ce priveşte piaţa muncii interne, dar trebuie să fim atenţi să nu creăm un dezavantaj sau conflicte în rândul angajaţilor sau liber profesioniştilor din ţară.

Legea prin care era introdusă viza pentru nomazi digitali a fost promulgată în luna ianuarie a anului 2022.

Prin introducerea conceptului de viză nomad digital, România se aliniază cu alte ţări din ECE precum Croaţia, Estonia, Republica Cehă, care permit lucrătorilor la distanţă să locuiască şi să lucreze în alte ţări decât cea de reşedinţă, iar angajaţii beneficiază de condiţii mai flexibile de lucru la distanţă.

Prima ţară din Europa care a creat o viză pentru liber profesionişti a fost Germania. Republica Cehă are o viză de afaceri specială care poate fi folosită de nomazii digitali, în timp ce Portugalia a conceput o viză de rezident temporar care poate fi folosită de liber profesionişti şi antreprenori şi le permite să rămână în ţară mai mult de un an. Un tip unic de viză permanentă este disponibil în Norvegia.