Un psihoterapeut şi doi specialişti în comunicare, care au spus adio corporaţiei, au investit 80.000 de euro în Eka - Centrul Stării de Bine, primul hub din România cu servicii integrate de psihoterapie, wellbeing şi dezvoltare personală pentru indivizi, familii şi companii.

Matei Stănculescu, de profesie psihoterapeut şi cu o experienţă de 14 ani de televiziune şi 7 de antreprenoriat, soţia sa, Anca Amariei, om de comunicare şi fost manager  la Warner Bros Discovery, şi Diana Iosu, cu background în comunicare şi PR, au creat Eka – Centrul Stării de Bine, un hub care oferă servicii de psihoterapie, wellbeing şi dezvoltare personală. Pe cei trei îi leagă, întâi de toate, pasiunea pentru wellbeing, iar Anca Amariei şi Diana Iosu împărtăşesc de asemenea şi dragostea faţă de yoga, având şi formări pentru terapia prin yoga. Totodată, între ele există şi o relaţie de prietenie construită cărămidă cu cărămidă în mai bine de un deceniu, încă de pe vremea când lucrau împreună în domeniul comunicării.

De la corporaţie la antreprenoriat şi, apoi, la a pune bazele unui proiect precum Eka a mai fost doar un pas. „Eu şi Diana ne-am cunoscut acum mai bine de zece ani - eu lucram în departamentul de comunicare de la Cosmote şi am fost în echipa de PR. Acela a fost începutul nostru. Între timp, eu am ales să părăsesc corporaţia. Am lucrat 15 ani în diverse domenii – farma, securitate cibernetică, telecom. Ultimii ani i-am petrecut în media şi divertisment – am lucrat pentru Discovery şi Eurosport. De aici s-a produs schimbarea şi am decis să părăsesc universul corporate, făcând de vreo şase ani în paralel activităţi în zona de mindfulness, yoga sau mental health”, a povestit Anca Amariei.

Diana Iosu practica yoga din plăcere, iar în cele din urmă a cooptat-o şi pe prietena sa, care se întâmpla ca la vremea respectivă să aibă nevoie de un tip de mişcare prin care să se poată elibera de tensiunile fizice şi mentale. Aceasta, împreună cu soţul său, au început să fie tot mai interesaţi de astfel de metode care să asigure starea de bine – pornind de la corp şi mergând până la minte şi la relaţiile cu alţi oameni –, iar în noiembrie anul trecut, împreună cu Diana Iosu, au transformat totul într-un business, după o investiţie de 80.000 de euro din surse proprii. „Am decis să creăm un loc care să găzduiască terapeuţi, formatori, traineri, kinetoterapeuţi, psihoterapeuţi, maseuri – practic, acei oameni care să acopere întreaga plajă de wellbeing. Eu am revenit la meseria mea de psihoterapeut, după 14 ani de televiziune şi 7 de antreprenoriat”, a povestit Matei Stănculescu.

Centrul Eka se află în Bucureşti, într-o casă veche, care şi-a păstrat aerul interbelic, dar în care cei trei antreprenori au reuşit să aducă elementul fresh al timpurilor de astăzi. Spaţiul se întinde pe o suprafaţă de peste 300 mp şi dispune de şapte săli pentru terapii individuale şi o mansardă pentru evenimente de grup, cursuri sau traininguri. Centrul Eka aduce astăzi împreună peste 20 de specialişti certificaţi în psihoeducaţie şi coaching, terapii somatice - kinetoterapie, masaj, nutriţie, ayurveda -, fitness mental, constelaţii sistemice familiale, consiliere de cuplu, parentală sau vocaţională. Serviciile pe care centrul le oferă se adresează atât clienţilor persoane fizice şi familiilor, cât şi companiilor. Matei Stănculescu este de părere că pandemia a contribuit la creşterea importanţei pe care oamenii o acordă stării lor de sănătate, atât mentală, cât şi fizică. „Dacă pandemia a adus ceva bun, cu siguranţă a fost conştientizarea necesităţii orientării către sine. Nu se numeşte egoism, ci înseamnă să pui masca de oxigen întâi pe propria ta faţă pentru a putea avea grijă, apoi, şi de ceilalţi”, afirmă acesta.

Până în acest moment, după circa şapte luni de activitate, la Centrul Eka au ajuns câteva sute de clienţi persoane fizice şi câteva zeci de companii, care fie au venit împreună cu angajaţii, fie au beneficiat de serviciile centrului chiar la ei în birouri, acesta fiind un model pe care echipa Eka a mizat încă de la început. Pentru a susţine angajaţii şi companiile în demersul de a construi culturi organizaţionale centrate pe starea de bine, detaliază cei trei antreprenori, Centrul Eka livrează şi programe de mental health, employee wellbeing & engagement, care includ consiliere psihologică, workshopuri, ateliere tematice inedite (ateliere de lumânărit, respiraţie somatică, muzicoterapie, teatru de improvizaţie sau terapie culinară).

Totodată, prin aceste activităţi desfăşurate la sediile companiilor, crede Anca Amariei, Eka contribuie la readucerea oamenilor fizic la serviciu, după ce în pandemie acest mod de lucru rămăsese doar o amintire. Câteva exemple de companii care fie au venit la Centrul Stării de Bine, fie i-au primit pe specialiştii de la Eka la ei în birouri sunt Ipsos, Autonom, NN sau Siemens Energy. „Este foarte important să fim toţi în acelaşi spaţiu, fie că vorbim despre companii mari, fie că vorbim despre antreprenori cu afaceri mai mici. (...) E vorba despre o conexiune pe care trebuie să avem grijă să o creăm, să reconectăm echipele şi să readucem în atenţie noţiunea de echipă, care s-a pierdut în pandemie – suntem doar nişte numere pe nişte hârtii”, a completat Diana Iosu.

În viitor, planul celor trei antreprenori vizează extinderea în mai multe oraşe din ţară, iar printre primele destinaţii ar fi Cluj, Timişoara sau Oradea.

Ei îşi doresc ca proiectul lor să meargă şi peste graniţe, iar un prim centru Eka în afara României ar putea fi deschis în Grecia.  În România, ei îşi propun să ajungă şi în zone rurale sau în oraşe mai mici în care oamenii nu au momentan acces la astfel de servicii.

Preţurile pentru serviciile Eka pornesc de la 85 de lei, în cazul sesiunilor unice, dar există şi servicii care pot ajunge la 600 de lei şi care pot fi incluse în pachete de 4, 6, 8 sau 10 sesiuni, clienţii având posibilitatea de a alege cum să combine serviciile în cadrul acestor pachete. Centrul Eka nu funcţionează precum o clinică, în care oamenii îşi fac programare pentru un anumit serviciu sau unde vin pentru a primi un diagnostic după ce vorbesc despre simptomele pe care le au. „Atunci când cineva vine la noi, facem prima dată o orientare. Vorbim cu oamenii, măcar 15 minute, identificăm nevoile pe care le au şi ne dorim să vadă şi spaţiul, urmând ca apoi să alegem împreună cu ei serviciile de care ar avea nevoie”, a explicat Anca Amariei. În viitor, planul celor trei antreprenori vizează extinderea în mai multe oraşe din ţară, iar printre primele destinaţii ar fi Cluj, Timişoara sau Oradea. Ei îşi doresc ca proiectul lor să meargă şi peste graniţe, iar un prim centru Eka în afara României ar putea fi deschis în Grecia.  În România, ei îşi propun să ajungă şi în zone rurale sau în oraşe mai mici în care oamenii nu au momentan acces la astfel de servicii.

„Ne gândim la un concept care să implice o caravană şi la parteneriate care să facă posibilă realizarea acestui proiect, astfel încât acei oameni să poată beneficia de serviciile Eka gratuit”, a detaliat Matei Stănculescu. La finalul primului an de funcţionare, cei trei antreprenori îşi propun să ajungă la venituri duble faţă de valoarea investiţiei iniţiale, adică să se apropie de afaceri de 160.000 de euro.

Businessul pe care ei l-au creat, mai spune Diana Iosu, este genul de proiect în care „trebuie să fii acolo cu totul, nu e un soft pe care îl creezi şi îl laşi să îşi facă treaba apoi, pentru că aici lucrezi cu oameni, cu trăiri”. Pentru ea şi Anca Amariei, corporaţia a fost cea mai bună şcoală şi le-a oferit pregătirea necesară pentru antreprenoriat. „Cred că, în cazul meu, şcoala pe care ţi-o oferă corporaţia este cea mai bună şcoală. E o şcoală care pe mine m-a pregătit pentru antreprenoriat. O şcoală mai bună decât Conex sau Vodafone, cu toţi banii din lume, nu aş fi găsit nicăieri”, afirmă Diana Iosu. Deciziile pe care le-a luat, totodată, şi Anca Amariei în antreprenoriat au avut la bază experienţa pe care a acumulat-o în cei 15 ani de corporaţie, fără de care nici versiunea sa actuală şi nici Centrul Eka nu ar fi existat astăzi.

„Sunt foarte recunoscătoare pentru cei 15 ani pe care i-am petrecut în companii pentru că eu nu sunt un om care îşi asumă riscuri uşor. Probabil, dacă aş fi fost antreprenor de la început, aş fi luat-o razna rapid. Corporaţia mi-a dat structură şi mi-a dat disciplină”, a spus aceasta.   

Anca Amariei: „Atunci când cineva vine la noi, facem prima dată o orientare. Vorbim cu oamenii, măcar 15 minute, identificăm nevoile pe care le au şi ne dorim să vadă şi spaţiul, urmând ca apoi să alegem împreună cu ei serviciile de care ar avea nevoie.”

Matei Stănculescu: „Dacă pandemia a adus ceva bun, cu siguranţă a fost conştientizarea necesităţii orientării către sine. Nu se numeşte egoism, ci înseamnă să pui masca de oxigen întâi pe propria ta faţă pentru a putea avea grijă, apoi, şi de ceilalţi.”

Diana Iosu: „Este foarte important să fim toţi în acelaşi spaţiu, fie că vorbim despre companii mari, fie că vorbim despre antreprenori cu afaceri mai mici. (...) E vorba despre o conexiune pe care trebuie să avem grijă să o creăm, să reconectăm echipele şi să readucem în atenţie noţiunea de echipă, care s-a pierdut în pandemie – suntem doar nişte numere pe nişte hârtii.”