Industria de gambling la nivel global în 2014 a ajuns la suma record de 423 de miliarde de dolari, potrivit Morgan Stanley, iar cazinourile au devenit, conform Bloomberg, a douăsprezeca cea mai mare industrie de pe glob. Companiile din industria jocurilor de noroc (peste 500 de expozanţi) şi-au dat întâlnire la ExCel London, o clădire uriaşă de 100.000 de metri pătraţi, unde şi-au prezentat ultimele inovaţii şi unde au fost vizitaţi de mii de oameni - peste 50.000 de vizitatori au văzut şi au testat noile produse.

Au fost prezenţi la târg producători de jocuri virtuale, de maşini (slots), companii care intermediază plăţi, operatori, dar şi autorităţile de reglementare. „O tendinţă foarte pregnantă la ICE 2016 a fost dezvoltarea şi inovaţia din domeniul jocurilor online şi cel al jocurilor de noroc virtuale, atât pe platforme de joc online, cât şi în zona sălilor tradiţionale - land based“, este de părere Anchidim Zagrean, vicepreşedinte Rombet, asociaţia românească a organizatorilor de jocuri de noroc. Singurul producător român prezent la Londra La ICE 2016 a fost Baum Games, care şi-a prezentat cel mai recent joc, Dracula VIII, aparatele de sloturi, jocul de Noroc cu Risc Limitat, dar şi website‑ul de jocuri şi pariuri online baumbet.ro.

Dezvoltarea Baum Games a fost încurajată de creşterea pieţei de profil din ultimii ani. Potrivit unui raport PwC România din 2014, industria jocurilor de noroc de tip slot machine şi a pariurilor în cotă fixă a generat în 2012 peste 700 milioane de euro şi a plătit 333 milioane de euro venituri bugetare din taxe şi impozite. Piaţa jocurilor de tip slotmachine în România era estimată la 400-500 milioane euro în 2012. Sălile dedicate (cele care au peste 15 aparate) generează 51% din venitul brut al pieţei, barurile şi alte locaţii mici (cu 3-5 aparate) 33%, iar agenţiile de pariuri generează 16% din venitul brut. Cele mai noi estimări plasează piaţa de gambling din România în jurul sumei de 1,2 miliarde de euro. „Clasamentul pe tipuri de jocuri ar arăta în felul următor: pe primul loc sloturile, cu cea mai mare pondere – de aproximativ 60% din piaţa totală a jocurilor, pe al doilea loc ar sta pariurile, cu circa 20% din piaţă, apoi jocurile de noroc online, loteria şi celelalte jocuri, care totalizează restul de 20% din piaţă“, afirmă Dan Ghiţă, preşedintele Rombet.

În România funcţionează circa 12.000 de săli de jocuri şi există 70.000 de aparate. Cea mai profitabilă companie de jocuri de noroc în 2014 a fost Max Bet SRL, cu o cifră de afaceri de 264,3 milioane de lei, la un profit de 75 de milioane de lei, urmată de Public Games SRL cu o cifră de afaceri de 185 milioane de lei şi Serious Bet SA, cu business de 130 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Anul trecut a adus modificări importante cadrului legislativ.  A intrat în vigoare Ordonanţa 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative. Ordonanţa a adus modificări semnificative atât legislaţiei fiscale aplicabile jocurilor de noroc, cât şi legislaţiei specifice de reglementare a acestora. Începând din 2015, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc se calculează aplicând procentul corespunzător fiecărei categorii de jocuri de noroc asupra veniturilor realizate de organizator din exploatarea jocurilor de noroc, dar nu mai puţin de o sumă fixă, exprimată în euro.

Un aspect interesant este reglementarea pieţei de gambling online. Jocurile de noroc online au fost reglementate în România din 2010, însă cadrul legislativ aplicabil era unul foarte rigid şi neadaptat evoluţiilor pieţei. Acest lucru a condus la situaţia în care, la sfârşitul anului 2014, nu exista în România niciun operator licenţiat pentru desfăşurarea acestor jocuri, conform informaţiilor disponibile la acel moment. Modificările aduse ţintesc crearea unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea sectorului jocurilor de noroc şi creşterea colectării din acest domeniu.

Organizatorii de jocuri de noroc la distanţă care au operat în România începând cu anul 2010 plătesc taxele de licenţă pentru perioada în care au operat şi taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile obţinute. Acest lucru a condus la plecarea mai multor operatori de pariuri online importanţi din România, precum bwin, ladbrokers sau bet365 (deşi aici situaţia este puţin mai complicată, deoarece bet365 a plătit taxele, însă a fost interzis din cauza faptului că a funcţionat pe o perioadă când nu avea licenţă). Anchidim Zagrean, vicepreşedinte Rombet, este de părere că piaţa de jocuri de noroc din România se va consolida şi se va dezvolta în anul în curs.

„Urmează să se definitiveze pachetul legislativ, prin adoptarea reglementărilor secundare (normele de aplicare a legii) şi cele terţiare, ordine şi instrucţiuni ale organismului de autorizare şi control din domeniul jocurilor – ONJN“. „2016 va fi şi anul în care se va trece de la sistemul dreptului provizoriu de operare la acordarea primelor licenţe şi autorizaţii pentru operatorii de jocuri online, în baza noilor prevederi legale. Totodată, prin intrarea în vigoare a normelor metodologice, vom asista, pentru prima dată în România, şi la apariţia sloturilor cu risc limitat, aşa numitele AWP-uri, aparate ce vor putea fi exploatate în mici locaţii şi/sau spaţii comerciale“, adaugă Zăgrean.