Am putea spune că inovaţia a făcut mereu parte din preocupările antreprenorului Dan Ţone, care încă de la începutul carierei a avut în vedere reducerea decalajului tehnologic între piaţa românească şi Europa Occidentală. Odată devenit antreprenor, aceasta a continuat să fie mantra sa şi a asigurat nu doar supravieţuirea, ci şi creşterea constantă a businessului care se reinventează an de an prin adăugarea de noi soluţii în portofoliu.

Anual, peste 15-20% din profit este alocat dezvoltării şi proiectării: domeniile care ne preocupă pe viitor sunt soluţiile de sustenabilitate, cele de securitate integrată şi alte soluţii personalizate pentru clienţi definiţi”, descrie Dan Ţone ambiţiile legate de compania pe care a început-o în urmă cu mai bine de trei decenii şi care a supravieţuit astfel tuturor ciclurilor economice care s-au ivit pe parcursul istoriei tânărului mediu privat românesc.

Dacă iniţial a gândit-o ca pe o afacere axată pe furnizarea de soluţii tehnologice complementare pentru retail şi bănci, aceasta acoperă în prezent un spectru de nu mai puţin de opt domenii, toate cu soluţii tehnologice personalizate. Valoarea medie a contractelor semnate de Eutron se situeaza la o medie de 60.000 – 80.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, şi-au propus să crească această valoare la 120.000 – 140.000 de euro. La finalul anului 2023, compania a raportat o cifră de afaceri de 8,7 milioane de euro şi un profit de 5,6%, având în acest moment 105 angajaţi. Antreprenorul este optimist şi în ceea ce priveşte evoluţia companiei în continuare: „Ne propunem ca la finalul anului 2024, Eutron să înregistreze o creştere de 7-10% a cifrei de afaceri şi să îşi consolideze echipa cu în jur de 100 de angajaţi”.

Dan Ţone a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti în 1982. A fost repartizat la Fabrica de Componente Electronice de la Curtea de Argeş, unde a lucrat până în 10 ianuarie 1983, când a fost detaşat la FEPER (Fabrica de Echipamente Periferice) din platforma Pipera. „Până în 1989, am lucrat în aproape toate departamentele unei fabrici, inclusiv proiectare, secţia de prototipuri, secţia de montaj subansamble, secţia de montaj final şi atelierul de montaj al unităţilor de benzi magnetice”, povesteşte el. După decembrie 1989, a devenit director general adjunct. Spune că principala sa preocupare a fost să înfiinţeze societăţi mixte cu companii din Europa pentru a susţine cei peste 1.600 de angajaţi ai FEPER la acea vreme. „Scopul meu era să realizeze societăţi mixte care să permită reducerea decalajului tehnologic între fabrică şi Europa Occidentală, având la FEPER resurse umane şi dotări tehnice de calitate. Din păcate, preocupările mele nu au fost susţinute de directorul general, care era preocupat de închirierea şi vânzarea spaţiilor fabricii.” A părăsit FEPER în decembrie 1992, iar în martie 1993, împreună cu Eutron SRL (Italia), un producător de case de marcat fiscale, şi FEPER, a înfiinţat societatea mixtă SAPEL SRL. SAPEL asambla în România case de marcat fiscale, producând o parte din subansamblurile acestora la FEPER. În iunie 1993, a înfiinţat împreună cu acelaşi partener Eutron Invest România SRL. „Motivul la acea vreme a fost un posibil conflict cu FEPER în dezvoltarea SAPEL. SAPEL a continuat să producă case de marcat fiscale, iar Eutron a devenit furnizor de soluţii complementare pentru retail şi bănci.” În 2012, s-a separat de partenerul său din Italia, el şi Irina (soţia sa) preluând Eutron Invest România. SAPEL a dispărut între timp din peisajul afacerilor private din România, iar Eutron a continuat să dezvolte proiecte şi să diversifice adresabilitatea către industriile clientului, precum retail, logistică, banking, sănătate, producţie şi autorităţi locale şi naţionale. „Evoluţia Eutron a avut un trend crescător, dar desigur au existat şi sincope precum criza financiară 2009-2010”, descrie antreprenorul felul în care s-a dezvoltat businessul de-a lungul timpului şi din punctul de vedere al cifrelor. În 2008, 64% din cifra de afaceri a Eutron era realizată cu sistemul bancar din România. În 2009, dat fiind stoparea programului investiţional al băncilor comerciale, Eutron a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu băncile comerciale până la 22% din cifra totală de afaceri. „Pentru Eutron a fost o perioadă dificilă în 2009-2010, dar echipa s-a mobilizat, concentrându-ne în mod special pe repoziţionarea portofoliului de soluţii, dar mai ales de clienţi”, spune antreprenorul. Astfel, dacă până în 2008, industriile care au dat siguranţă businessului Eutron au fost retailul şi bankingul, după 2009 compania s-a repoziţionat către retail, pharma, sănătate, logistică. „Eutron nu a renunţat la industria de banking, dar am reconfigurat portofoliul de produse/soluţii/servicii cu care ne-am adresat către această industrie (digital signage, securitate electronică şi mecanică, procesare numerar).” Au continuat permanent să completeze portofoliul companiei (format în prezent din soluţii aplicabile în opt domenii de activitate), iar în  2012, au deschis o direcţie nouă de business, respectiv soluţiile de sustenabilitate. „Am realizat un parteneriat exclusiv pentru România cu un producător de compostere destinate transformării deşeurilor alimentare/organice OKLIN (Hong Kong). Am început să ne adresăm unor industrii noi pentru EUTRON precum HoReCa, industria alimentară, industria de producţie legume, fructe, etc. În 2015, EUTRON a semnat un parteneriat de distribuţie în România cu PARANS (Suedia) a sistemelor de preluare a luminii soarelui şi transportul acesteia în spaţiile interioare la distanţe de până la 100 de metri, prin intermediul fibrei optice. Evident că portofoliul de produse, soluţii şi parteneri a continuat să se diversifice în scopul de a putea să susţinem toţi clienţii noştri.”

Ce soluţii dezvoltă Eutron?

În prezent, portofoliul de soluţii ale companiei se adresează industriei financiar-bancare (de exemplu: optimizarea proceselor cu numerar front-office/back-office, securitate integrată (securitate electronică, mecanică), retail (ex.: soluţii de fidelizare a clienţilor, de comunicare cu aceştia; de optimizare a proceselor interne), sănătate (ex: administrarea fluxului de pacienţi de la sosirea acestora în instituţia medicală, identificarea şi trasabilitatea pacienţilor, identificarea şi trasabilitatea analizelor şi probelor recoltate), logistică (soluţii de identificare automată (ex.: cod de bare, RFID etc.), atât citire cât şi etichetare, soluţiile de inventariere, soluţiile de picking, producţie (ex.: soluţii de securitate integrată, protecţia contra incendiilor, digital signage), servicii publice (ex.: administrare a fluxului de contribuabili,  identificare a contribuabilului, de comunicare digitală către contribuabili), HoReCa (ex.: comunicarea digitală cu oaspeţii, prin soluţii de digital signage sau evaluarea satisfacţiei clienţilor), educaţie (ex.: folosirea automatelor de reciclare, atât a deşeurilor alimentare, cât şi a sticlelor de plastic sau sticlă, beneficiind în acelaşi timp de avantajele economice ale folosirii unor astfel de sisteme).

Sursa: site-ul companiei

Perioada de pandemie a redefinit de asemenea, direcţiile de business ale clienţilor Eutron, iar asta s-a reflectat şi în afacerile companiei. HoReCa, industria cea mai afectată, s-a repoziţionat în automatizarea multor operaţiuni interne, dat fiind lipsa personalului operativ. Industria de logistică s-a recalibrat dat fiind creşterea peste aşteptări pe fondul excedentului de livrări către populaţie „door to door”. Industria de retail food a înregistrat de asemenea o creştere semnificativă, dar şi diversificarea proceselor interne, precum pregătirea comenzilor pentru agenţii de curierat: „Evident, să realizezi cu aceiaşi angajaţi într-un magazin un volum de operaţiuni în creştere, înseamnă să accepţi utilizarea tehnologiei şi să foloseşti soluţii de optimizare bine gândite”. Industria de curierat s-a văzut în situaţia de a creşte numărul de operaţiuni la un ritm mult crescut, ceea ce evident a creat necesitatea optimizării proceselor interne prin automatizări care să conducă la eficientizarea activităţii la maxim posibil. Şi, nu în ultimul rând, adaugă antreprenorul, consumul casnic în creştere a condus la creşterea cantităţilor de alimente aruncate şi implicit a apărut mai clar decât oricând, necesitatea de a elimina deşeurile alimentare/organice la sursa de generare. „Industria de retail food, dar nu numai, înregistrând acutizarea lipsei de personal, a început o acţiune agresivă de tranziţie către implementarea soluţiilor de self checkout, care a dus după sine alte probleme de altă natură, respectiv creşterea pierderilor cauzate de furturile în zona de self checkout. Acestea sunt doar câteva din provocările cu care Eutron s-a confruntat şi se confruntă, împreună cu clienţii noştri actuali dar şi viitori.” Din rândul soluţiilor „de nouă generaţie”, Dan Ţone menţionează composterele pe care ei le distribuie în România, destinate transformării deşeurilor organice/alimentare în 24 de ore în compost. „Închipuiţi-vă că toate restaurantele, cantinele şi bucătăriile profesionale ar avea compostere şi ar realiza eliminarea deşeurilor alimentare prin transformare în compost, iar acest compost ar ajunge la fermierii legumicoli/pomicoli care l-ar folosi la producţia de legume şi fructe. Acelaşi lucru gândiţi-vă că se întâmplă şi cu fermierii care inevitabil aruncă aproximativ 20-25% din producţia legumicolă, atât în procesul de producţie în sere cât şi în depozitele de păstrare a acestora. Acest lucru se cheamă economie circulară, despre care tot vorbim, dar nu prea facem ceva efectiv”, subliniază antreprenorul. Împreună cu USAMV Bucureşti – Facultatea de Horticultură, au realizat un proiect, instalând un composter de 125 de kilograme de deşeuri/24 de ore în campus care procesează deşeurile provenite din cămine, din restaurant şi din cantină. Compostul rezultat este analizat de către studenţi, iar apoi este folosit ca fertilizator pe diverse culturi experimentale precum şi pentru pregătirea de material de răsaduri. Managementul USAMV Bucureşti şi dedicat al Facultăţii de Horticultură este extrem de preocupat să educe studenţii în spiritul economiei circulare şi al reciclării. Soluţiile disponibile de compostare pornesc de la 1 kg. deşeuri alimentare în 24 de ore, respectiv composter casnic şi continuă cu 25, 75, 125, 250, 500, 850, 1.400 kg. de deşeuri alimentare în 24 de ore şi pot continua cu capacităţi de compostare de 5, 10, 15, 20, 30 de tone de deşeuri în 24 de ore. Noi, oamenii, suntem cei care generăm peste 50% din deşeurile alimentare de pe planetă, ceea ce înseamnă că noi în gospodăriile noastre trebuie să ne preocupăm în primul rând de reducerea risipei alimentare, iar dacă chiar mai rămân deşeuri să compostăm”, îndeamnă antreprenorul.

De-a lungul timpului, compania a dezvoltat şi o reţea proprie de centre de service, format în prezent din 25 de centre, 48 de tehnicieni şi ingineri de service, doi proiectanţi de sisteme de securitate şi detecţie incendiu, trei derulatori contracte şi facturare, trei angajaţi dedicaţi relaţiilor cu clienţii, un coordonator de service  sisteme, trei directori regionali şi directorul diviziei de service. Per total, 61 de angajaţi lucrează în cadrul acestor echipe de service şi suport tehnic. „Ne adaptăm permanent reţeaua de service şi suport tehnic adaptându-ne corelat cu dezvoltarea naţională a clienţilor actuali şi evident şi cu completarea portofoliului nostru de clienţi cu clienţi noi. Procentul este variabil de la an la an în funcţie de evoluţia portofoliului de clienţi”, explică Ţone.

Ce urmează pentru Eutron? „Priorităţile pentru perioada următoare sunt consolidarea brandului Eutron în România, dezvoltarea direcţiei de afaceri dedicate soluţiilor de sustenabilitate pentru orice tipologie de client şi, nu în ultimul rând, întărirea echipei Eutron cu noi angajaţi implicaţi în proiectare, service, management de proiect şi vânzări”, descrie Dan Ţone obiectivele sale din prezent.   

Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Dan Ţone, fondatorul Eutron:

1. Ce impact au avut soluţiile Eutron asupra eficienţei operaţionale şi a creşterii afacerii pentru clienţii săi, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea experienţei clienţilor finali şi optimizarea fluxurilor de numerar?

Numerarul este permanent sub presiunea operatorilor, atât consumatorii cât şi retailul, în special food, băncile, serviciile de curierat/postale, companiile „Cash in Transit” (CIT) şi evident chiar şi Banca Naţională. Soluţiile create şi aduse în România de Eutron au condus la optimizarea proceselor cu numerar, dar evident a crescut şi satisfacţia clienţilor, clienţilor noştri. Aş menţiona aici doar un exemplu, un proiect de suflet, dar şi de impact. Întreaga reţea de magazine Kaufland foloseşte de peste 5 ani, automate de depozit monede furnizate de Eutron (câte unul în fiecare magazin). Kaufland România a rezolvat în acest fel problema lipsei de monede din piaţă, în paralel cu atragerea de clienţi noi şi mai ales fidelizarea lor în reţea. În 2023, cele 173 automate de depozitare monede au colectat peste 17 milioane de lei, respectiv peste 107 milioane de monede, ajungând cel mai mare furnizor de monede către sistemul bancar comercial.

2. Care sunt principalele servicii şi suport oferite de Eutron pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectelor, începând de la proiectare şi implementare până la managementul postimplementare şi service?

Serviciile Eutron postvânzare sunt dintre cele mai variate precum, extensie de garanţie a produselor şi soluţiilor, închirierea soluţiilor şi produselor pentru a permite clienţilor să folosească resursele de cash pentru programul investiţional dar şi pentru derularea businessului de bază. Încercăm permanent să identificăm servicii noi adresate clienţilor noştri, dar în acelaşi timp răspundem cu deschidere oricărei solicitări sau cereri din partea acestora.

3. Care sunt principalele economii de costuri realizate de clienţii Eutron în urma utilizării soluţiilor de securitate integrată şi cum se estimează ROI-ul (Return on Investment) pentru aceste soluţii?

Evident, economiile semnificative realizate de clienţii Eutron sunt cele din procesele expuse furturilor (self checkout), procesarea numerarului (retail, CIT, servicii poştale etc.). Realizăm o variantă a ROI-ului înainte de implementare, după care verificăm în perioada postvânzare îndeplinirea parametrilor estimaţi.