După patru ani în care Cristian Chiţu a controlat prin franciză două patiserii ale unuia dintre cele mai populare branduri locale, a mizat pe cartea antreprenoriatului, idee care a prins contur în 2012. A constatat că majoritatea clienţilor îşi doreau produse necongelate, fără aditivi, aşa că a decis să pună bazele unei patiserii proprii, unde să şi producă. Aşadar, a combinat o parte din reţetele bunicii cu cele pe care bucureştenii le iubeau cel mai mult şi astfel a luat fiinţă prima unitate Patiseria Tineretului.

”Am redescoperit gustul prăjiturilor copilăriei şi mi-am amintit de bunica, ale cărei preparate răspândeau un miros delicios în toată casa, mai ales în perioada sărbătorilor, când prepara o mulţime de bunătăţi“, povesteşte antreprenorul. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate.

În prezent, sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală, în zone cu trafic intens, principalele categorii de produse comercializate fiind cele de patiserie şi covrigărie. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu; dintre produsele de patiserie, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt cele mai populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei.

Investiţia iniţială a fost de aproximativ 15.000 euro, bani obţinuţi prin intermediul unui credit bancar, dar, spune Chiţu, activitatea în acest domeniu nu este dificilă, dacă unităţile sunt plasate în zone cu vad. ”Dacă patiseria este deschisă într-o zonă intens circulată, în care există staţii de metrou, RATB, instituţii publice, clădiri de birouri, şcoli etc., supravieţuirea nu este grea; din contră, oferă posibilităţi de creştere. Cu toate acestea, se impun trei condiţii: personal serviabil, curăţenie, produse proaspete şi de bună calitate“, precizează antreprenorul.

Clienţii fideli al patiseriilor sale sunt tinerii care se duc sau se întorc de la şcoală, liceu sau facultate, angajaţii care lucrează în proximitatea spaţiilor şi pensionarii care locuiesc în zone adiacente. în cadrul afacerii Patiseria Tineretului lucrează în total 33 de oameni, însă antreprenorul precizează că ar mai fi nevoie de cel puţin şapte pentru a funcţiona în condiţii optime. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro, iar pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro.

Anul acesta investiţiile au vizat fabrica unde sunt produse aluaturile (închiriere, amenajare şi utilare), rebranduirea tuturor patiseriilor şi amenajarea acestora, achiziţionarea de noi echipamente pentru toate patiseriile şi deschiderea unui nou spaţiu în zona Unirii din Bucureşti. Aceasta este a patra patiserie, după ce în primăvara acestui an compania a vândut una din unităţi. Noul punct de lucru în care muncesc şapte persoane, este situat în centrul istoric al Capitalei, într-o clădire construită în 1890 şi are o suprafaţă de 35 mp. Investiţia pentru amenajarea şi dotarea acestei patiserii s-a ridicat la 60.000 de euro.

Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală. Despre perspectivele acestei afaceri, Chiţu consideră că reţeaua de patiserii va avea în cinci ani acoperire naţională, cu puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara.

Antreprenorul povesteşte că parcursul afacerii până în prezent nu a fost tocmai lin, iar unele eşecuri s-au transformat în lecţii. Spre exemplu, cel mai dificil moment a fost când a intrat în incapacitate de plată din cauza vânzărilor foarte slabe la una din patiserii. Povestea acestei ”păţanii“, după cum o numeşte chiar el, începe în luna noiembrie 2012, când a decis să mute patiseria deschisă pe Calea Moşilor la o distanţă de două staţii.

În ianuarie 2013, din cauza vânzărilor foarte slabe, s-a confruntat cu incapacitatea de plată a chiriei, utilităţilor, bugetului de stat şi, mai ales, a salariilor. ”Mi-am asumat în totalitate alegerea greşită a spaţiului şi am decis să fac încă un credit pentru a achita toate dările din acea lună. Cel mai mult mă măcina gândul că pot lăsa oameni pe drumuri, neavând bani de salarii. Ei nu aveau nicio vină“, povesteşte Chiţu. După o lună a închis patiseria respectivă şi a mutat angajaţii în celelalte locaţii, până când a găsit un alt spaţiu; iar după un an a reuşit să acopere şi datoria creată.

Cele mai mari oportunităţi ale segmentului de piaţă în care activează sunt reprezentate de creşterea calităţii produselor şi relaţia dintre clienţi şi personalul de vânzare, spune antreprenorul. Pe de altă parte, cele mai mari impedimente ţin de lipsa forţei de muncă calificată şi de concurenţa neloială, adaugă acesta.

Nici antreprenoriatul nu e simplu, iar din punctul său de vedere calităţile nelipsite ale unui om de afaceri ar trebui să fie curajul, perseverenţa, rezistenţa la stres şi capacitatea de muncă ”24 din 24“ la nevoie. ”Să îşi evalueze ideea de afacere prin testarea produsului sau serviciului pe clienţi, să îşi construiască un plan de afaceri şi o viziune pe termen mediu şi lung şi, evident, să aibă alături o echipă pe care să se poată baza în toate momentele, dar în special în cele dificile“, enumeră el sfaturile pentru un antreprenor aflat la început de drum.

Cristian Chiţu este de formaţie economist, a lucrat în sectorul bancar, iar apoi a avut o firmă de consultanţă financiară şi intermedieri de credite, o firmă de asigurări şi o alta de închirieri ATV-uri pe Valea Prahovei.

Liderul pieţei locale de patiserii şi covrigării este Fornetti, cu afaceri de 36 de milioane de euro anul trecut şi o cotă de piaţă de 6%, potrivit companiei de cercetare de piaţă Euromonitor, citată de ZF. Pe piaţa covrigăriilor, care a crescut puternic în special în perioada de criză, lanţuri precum Luca, Petru sau Georgi se luptă şi cu covirgăriile de cartier. Covrigii au revenit la modă în special după anul 2009, odată ce românii au fost tot mai atenţi pe ce cheltuie banii.