România, tot mai bine plasată în lume în Indicele Complexităţii Economice
Economia României este din ce în ce mai complexă, cu o industrie tot mai performantă, în ciuda percepţiei publice, care pune accentul preponderant pe slăbiciuni. În plus, avansează mai rapid decât în alte ţări, iar produsele fabricate local capătă o pondere tot mai importantă la export, în special către pieţele dezvoltate. Producţia de cabluri, automobile, electrocasnice reprezintă doar câteva exemple de domenii în care România se află printre cele mai performante ţări din Europa şi chiar din lume.
Această evoluţie este evidenţiată de organizaţii internaţionale cu tradiţie în analize de piaţă referitoare la dinamica dezvoltării economice la nivel global. Spre exemplu, The Observatory of Economic Complexity (OEC), o platformă de date online dezvoltată iniţial de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, a plasat România pe locul 28 din 132 de ţări analizate, în cel mai recent clasament realizat în funcţie de Indicele Complexităţii Economice pentru comerţ pe 2023. În urmă cu 20 de ani, ţara noastră ocupa locul 46 în acelaşi clasament.
Un alt exemplu este Indicele de Complexitate Economică al Universităţii Harvard, care plasează România pe locul 20 în clasamentul celor mai complexe economii, din 145 de state analizate, în urcare cu 20 de poziţii din 2001 până în 2022 (cel mai recent an luat în calcul).
Ambii indicatori sunt calculaţi pe baza numărului şi a complexităţii produselor exportate cu succes. Conform OEC, cele mai importante exporturi ale României, în 2023, au fost cele de autoturisme (9,4 miliarde de dolari), autovehicule, piese şi accesorii (8 miliarde de dolari), cabluri (4,1 miliarde de dolari), grâu (3,1 miliarde de dolari) şi tablouri electrice de comandă (3 miliarde de dolari), iar principalele pieţe de export au fost Germania (20 miliarde de dolari), Italia (10 miliarde de dolari) şi Franţa (6,5 miliarde de dolari). De aici rezultă că exporturile generate de industria prelucrătoare sunt preponderant produse cu valoare adăugată ridicată, şi mai puţin materie primă.
România are potenţialul de a se evidenţia pe pieţele de export. Pentru a-l maximiza, însă, este nevoie de încurajarea dezvoltării capitalului privat, de inovare (aspect critic, dar şi dificil, desigur) prin cercetare-dezvoltare şi de o strategie care să identifice şi să promoveze acele câteva produse care pot excela la export.
Cinci performanţe remarcabile ale industriei româneşti
Tot OEC evidenţiază faptul că România este pe locul opt în lume la exportul de cabluri (în 2023), produs aflat pe locul trei în exporturile româneşti, iar principalele destinaţii sunt Germania (aproape 1,5 miliarde de dolari), Cehia (380 miliarde de dolari), Slovacia (343 miliarde de dolari), Ungaria (276 miliarde de dolari) şi Belgia (200 miliarde de dolari).
În plus, ţara noastră este pe locul şapte în lume în topul furnizorilor de electrocasnice pe piaţa UE în 2023, în urcare de pe zece în 2021, conform asociaţiei europene de profil (APPLiA). Mai mult, România devansează la acest capitol ţări precum Franţa, Spania sau Belgia, şi este depăşită de China, Germania, Polonia, Olanda, Italia şi Turcia.
Totodată, România este al doilea cel mai mare producător de biciclete din UE (în 2023). Aici producţia a crescut de cinci ori în cinci ani, la 2,6 milioane de unităţi anual (18% din producţia europeană), potrivit Eurostat.
O altă performanţă remarcabilă este înregistrată de o companie din România cu acţionariat autohton - cel mai mare producător de plasă din fibră de sticlă din Europa Centrală şi de Est şi în top cinci producători europeni (informaţii publice). În plus, compania s-a extins în afara graniţelor ţării, prin achiziţii.
Nu în ultimul rând, locul opt în UE la producţia de automobile este ocupat de România în 2023, cu menţiunea că anul trecut producţia a crescut cu peste 9%, evoluţie remarcabilă în actualul context din piaţa auto europeană. În aceste condiţii, este posibil că ţara noastră să se plaseze mai sus în clasament în 2024.
Este adevărat, însă, că toate aceste evoluţii au avut loc în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice majore (deficit bugetar de 8,6% din PIB şi deficit comercial de 33,4 miliarde de euro în 2024), care pun presiune pe întreaga economie. Acestea îngreunează, printre altele, accesul la finanţare pentru companiile cu capital privat autohton, care, în ciuda acestor evoluţii, fac progrese majore şi devin mai flexibile, mai agile şi reuşesc să performeze dincolo de zgomotul de fond şi de percepţia generală că România este doar o piaţă de desfacere pentru producătorii străini.
Aşadar, sunt semne că direcţia în care mergem poate asigura prosperitatea pe termen lung, iar schimbările pe care trebuie să le facem pentru a asigura acest parcurs sunt la îndemâna noastră.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro