Românul care a mizat, în mijlocul crizei, pe un business destinat celor cu venituri peste medie şi a avut succes

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 29 martie 2017 1654 afişări

Răzvan Trapiel a mizat pe lipsa unor produse de lux – ca apa de colonie şi produsele pentru bărbierit - în magazinele de pe piaţa locală şi a pornit, în mijlocul crizei, un business destinat celor cu venituri peste medie. Anul acesta vrea să dezvolte şi mai mult afacerea, deschizând o frizerie de lux destinată aceloraşi clienţi.

Românul care a mizat, în mijlocul crizei, pe un business destinat celor cu venituri peste medie şi a avut succes

„Ideea businessului a plecat de la uzul propriu al produselor; practic, pe piaţa produselor premium de la noi, oferta nu era foarte mare”, povesteşte Răzvan Trapiel, managing partner la barbieritdelux.ro. „Din cele câteva branduri pe care le foloseam pe vremea aia, m-am gândit că în loc să le comand şi să le tot comand, ar fi mai bine să le aduc în ţară. Am luat legătura cu două dintre firme; Truefitt&Hill a răspuns pozitiv, am văzut care sunt condiţiile şi ne-am pus pe treabă.”

Prin urmare, Răzvan Trapiel a devenit unic furnizor în România al companiei. Înfiinţată în 1805, Truefitt & Hill deţine cel mai vechi local de bărbierit din lume şi este, de asemenea, furnizor oficial al Casei Regale a Marii Britanii, prin mandatul regal al Ducelui de Edinburgh.

Antreprenorul român de 40 de ani a pornit businessul în 2009, un moment în care apetitul general pentru riscul din sfera antreprenorială era la cote scăzute. „Am contat pe faptul că nu există acest gen de produse, am zis că e un mare atu pentru cineva care caută ceva mult mai bun decât oferta de pe piaţă. Criză sau nu, am mers pe ideea asta. Sigur, am început mai greu, dar am reuşit să avem an de an o creştere, indiferent cât de mică.” Investiţia iniţială în business a fost de 20.000 de euro în stoc şi alţi 10.000 în site şi promovarea acestuia.

„Am pornit în acelaşi timp pe două direcţii: una cu magazinul nostru online, iar cealaltă cu partea de distribuţie către frizerii sau alte magazine. Iniţial, magazinul avea rolul de a susţine cealaltă parte a businessului, cu focus mai degrabă pe partea de distribuţie. Între timp, site‑ul a devenit o sursă de venit constant şi considerabil”, spune el. „Am avut un an şi ceva în care am tot investit, pentru că am încercat să ţinem preţurile la un nivel acceptabil pentru clienţi. Adaosul nu era chiar foarte mic, dar nici la nivelul practicat de alte companii, care marşau pe marje între 100 şi 300%. Şi atunci a trebuit să tot investim din propriile resurse.”

Care este profilul clientului? Răzvan Trapiel l-a identificat ca fiind bărbat, peste 40 de ani, cu venituri peste medie, luând în calcul numărul şi valoarea comenzilor. „Faptul că bărbaţii sunt fideli unui produs reprezintă atât un avantaj cât şi un dezavantaj”, spune tânărul antreprenor. „Plusul este că atunci când ia contact cu un produs şi îl foloseşte, în general rămâne la acel produs. Pe de altă parte, este greu de convins să încerce produse noi. Chiar dacă apar argumente pentru un alt produs, în general bărbaţii rămân fideli unui anumit brand.” Cel mai bine vândute produse sunt after shave-urile, apa de colonie şi cremele de bărbierit. Un aspect interesant: în ultima vreme au crescut foarte mult vânzările de săpunuri de bărbierit.

Românii au cheltuit în 2015 peste 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF. Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per ansamblu, care a bifat un plus de circa 9% în aceeaşi perioadă. Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vânzările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 miliarde lei. În prezent, piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune, în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

Răzvan Trapiel a luat în considerare şi ideea de a avea un punct de desfacere, dar a decis că nu ar fi oportun. Ceea ce ia însă în calcul este să dezvolte şi partea a doua a contractului cu Trueffit&Hill, mai exact partea de exclusivitate a distribuţiei în frizerii şi magazine. „Până acum nu a fost cazul, pentru că de-abia de vreo doi ani au început să apară şi frizerii dedicate exclusiv bărbaţilor. Când am început afacerea, exista o singură frizerie de acest gen, undeva prin Dorobanţi.” Astfel, antreprenorul intenţionează să deschidă şi o frizerie sub umbrela companiei până la finalul toamnei. Investiţia iniţială ar urma să fie în jur de 60.000 de euro, iar recuperarea acesteia ar lua în jur de 18 luni. „Un singur scaun de frizerie pleacă de la 3.000 de euro, dar poate ajunge şi la 7-8 mii de euro, depinde de calitate. Există pe piaţă şi scaune de 500 de euro, dar apoi încep problemele. În plus, noi avem mai multe criterii de respectat, impuse de cei de la Trueffit&Hill - de aici şi costurile ridicate. E important şi cum arată, cât spaţiu ai, unde e localizată frizeria; sunt multe lucruri pe care ei trebuie să îşi dea acceptul.” Truefitt&Hill deţine un lanţ de frizerii în Marea Britanie, Statele Unite şi Canada, iar în ultimii ani a deschis o serie de unităţi în Asia.

Frizeria optimă pentru specificul pieţei locale ar fi cea de patru posturi, opinează antreprenorul, dar mai sunt diverse impedimente precum investiţia iniţială: „Una e să o faci de 3-4 posturi şi alta de 8-9 posturi. Un post de lucru costă foarte mult, mai ales dacă iei unul de calitate”.

În România, principala problemă este dată de faptul că au dispărut şcolile de frizerie, explică Răzvan Trapiel. „Acum pot fi urmate nişte cursuri de profil, apoi fiecare capătă experienţă lucrând. Cea mai mare problemă în astfel de afaceri este forţa de muncă, pentru că nu există personal calificat. Cursurile de frizer sau de stilist nu sunt suficiente, ieşi de acolo doar cu diplomă şi cam atât, iar formarea se face ulterior la locul de muncă. Asta înseamnă o investiţie de timp, de resurse până se formează omul şi poate să ofere serviciul la calitatea la care o oferă şi colegii lui.”

Cât despre planurile de extindere a afacerii, el se rezumă la a vorbi despre România. „Am avut mai multe solicitări de a deschide reprezentanţe în afara ţării, mai ales din Bulgaria şi din Republica Moldova, dar mai întâi vrem să ne aşezăm cât mai bine pe piaţa de aici.”

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.