Aflată deja în criză, cu demiterea guvernului francez, recesiunea Germaniei, şi situaţia politică total neaşteptată din România, Europa se confruntă şi cu posibilitatea să rămână fără apărarea SUA pe care se baza: Ţările UE discută despre un fond de 500 de miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare, în anticiparea revenirii lui Trump
Ţările UE discută despre un fond de 500 de miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare şi achiziţii de armament, apelând la pieţele de obligaţiuni pentru a creşte cheltuielile, în anticiparea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, scrie FT.
Ameninţarea lui Trump de a retrage garanţiile de securitate ale SUA pentru aliaţii NATO care nu îşi respectă obligaţiile financiare a determinat capitalele europene să exploreze opţiuni mai radicale de finanţare a apărării, inclusiv împrumuturi comune, care au fost în mod tradiţional respinse de conservatorii fiscali din Germania, Ţările de Jos şi Danemarca.
Oficialii europeni de rang înalt care discută acest plan se concentrează acum pe înfiinţarea unui vehicul de finanţare pentru apărare, care ar emite obligaţiuni garantate de statele participante, mai degrabă decât de UE în ansamblul său.
Modelul de finanţare, care ar fi deschis şi pentru state non-UE, precum Marea Britanie şi Norvegia, câştigă teren printre un grup cheie de state membre UE, au declarat şase persoane implicate în discuţii pentru Financial Times. Deşi obiectivul precis de împrumut nu a fost încă stabilit, cei implicaţi în negocieri au afirmat că acesta ar trebui să depăşească 500 de miliarde de euro.
Europa se confruntă de mult timp cu problema creşterii cheltuielilor pentru apărare, atât pentru a sprijini Ucraina, cât şi pentru a se pregăti pentru o eventuală preşedinţie a lui Trump, care a avertizat anterior în acest an: „Nu îi vom proteja” pe aliaţii NATO „dacă nu plătesc”.
UE a explorat numeroase modalităţi de a finanţa proiecte suplimentare, iar fondul interguvernamental a apărut ca cea mai ambiţioasă opţiune luată în considerare.
Planurile au fost discutate şi cu Marea Britanie, dar Londra nu s-a angajat încă să participe, potrivit oficialilor europeni implicaţi în discuţii. Un oficial britanic de rang înalt, familiarizat cu iniţiativa, a salutat ambiţia acestui proiect drept un semn „încurajator” al determinării.
Banca Europeană de Investiţii ar urma să joace un rol tehnic, ajutând la administrarea vehiculului special de finanţare (SPV) şi la gestionarea funcţiilor de trezorerie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro