Cercetarea online de tip sondaj a cuprins un eşantion de 2.160 de respondenţi, cu vârste între 25-45 ani, dintre care cei mai mulţi au început să lucreze după vârsta de 20 de ani, în mediul privat.

52% dintre respondenţi au spus că s-au angajat în perioada de 20-25 ani, iar cei mai “grăbiţi”, cu un procent de 37%, au recunoscut că aveau 18-20 ani.

Dacă vorbim despre optimismul adus de studiile făcute, 49% dintre respondeţi simt că au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% consideră că facultatea nu i-a ajutat în carieră. Indiferent de relaţia facultate-optimism, majoritatea respondenţilor afirmă că intrarea pe piaţa muncii a dus la o creştere a responsabilităţilor (91%), iar această “maturizare” în raport cu viaţa, îi face să fie mulţumiţi de carierele lor profesionale actuale (66%).

Pe viitor, 45% dintre respondeţi ar dori să-şi îmbunătăţească venitul lunar, aproape 20% vor să scape de datorii, în timp ce 17% vor să nu mai aibă grija zilei de mâine, iar 3,5% nu ar vrea să-şi îmbunătăţească veniturile.

Salariul ajunge sau nu ajunge pentru a avea o viaţă relaxată şi o situaţie financiar echilibrată? Această întrebare se referă la relaţia psihologică extrem de dinamică şi complexă între bani şi muncă, bani şi viitor, bani şi confort psihologic sau frustrări şi stres.

Salariul ajunge în cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrată şi stabilă financiar pentru un procent semnificativ de respondenţi. Doar un procent mic sunt nemulţumiţi (15%), fiind mereu într-o situaţie financiară dezechilibrată. Aceştia sunt probabil şi cei care au probleme financiare (35%), restul respondenţilor, cei echilibraţi, neavând probleme financiare (65%).

Există însă şi aspiraţii ”îndrăzneţe”, visuri care ies din perimetrul aspiraţiilor realiste, posibile, faţă de care renunţarea duce la frustrări şi tristeţe. Aceste visuri neîmplinite se cer realizate. Soluţia este curajul de a împrumuta bani (64%). Alţii, rămân prudenţi, evită împrumuturile şi îşi construiesc scenarii în care acceptă nerealizări (36%).

Respondenţii afirmă că uneori nu au încredere în viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). În general, adunând procentul celor din urmă cu cel al celor care au încredere în forţele proprii de a-şi construi un viitor financiar (39%), rezultă că respondenţii sunt încrezători într-un viitor financiar satisfăcător (72%).

“Explorarea atitudinilor tinerilor faţă de felul în care îşi administrează câştigurile financiare şi situaţia lor financiară în viitor arată că percepţia viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structurează datorită influenţei intrării timpurii pe piaţa muncii care furnizează tinerilor o experienţă socială necesară percepţiei mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovadă de naivitate faţă de acest context realizând importanţa flexibilităţii lor, a înţelegerii pieţei muncii ca o realitate dinamică şi complexă. În acest fel, ei consideră că faţă de viitorul lor financiar şi obţinerea unei situaţii financiare echilibrate ei trebuie să adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea în relaţie a realităţii schimbătoare a pieţei muncii cu propriile lor aspiraţii privind viitorul lor financiar”, a declarat  Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.