♦ Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători locali de bere, având afaceri de 716,8 milioane de lei în 2021 şi o fabrică la Ploieşti.

Alexandru Nomicos, director financiar al producătorului de bere Bergenbier SA, una dintre cele mai mari companii din sector, spune că 2022 este în continuare un an cu foarte multe provocări la nivel de industrie în condiţiile creşterii costului cu materiile prime, a crizei din energie şi a inflaţiei.

‚„Cu toate acestea, cred că experienţa anilor trecuţi ne-a ajutat să ne creştem considerabil viteza de reacţie la condiţiile mediului de afaceri. Am învăţat să fim agili, să ne adaptăm strategia de business în funcţie de evoluţia pieţei şi de cerinţele consumatorilor. Vom rămâne în expectativă în următoarea perioadă şi vom încerca, pe cât posibil, să preluăm din impactul pe care consumatorul îl simte acum la raft, însă dacă inflaţia va continua trendul ascendent, preţul de vânzare va fi imposibil de ţinut sub control”, a spus managerul într-un interviu acordat ZF prin e-mail. Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători de bere de pe plan local, având în 2021 o cifră de afaceri de 716,8 milioane de lei (peste 145 mil. euro), în creştere cu aproape 10% în lei faţă de anul precedent. Profitul companiei s-a situat la 32 de milioane de lei, iar producătorul de bere a avut un număr mediu de 628 de angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. În 2021, piaţa berii a stagnat, românii consumând anul trecut un volum de bere similar cu cel din 2020, respectiv 16,6 milioane hl. Însă, în primele patru luni piaţa a consemnat o  scădere cu 10%, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.

„Piaţa berii a înregistrat o scădere semnificativă în primele patru luni ale anului, iar estimările noastre pentru a doua jumătate din 2022 nu sunt foarte optimiste din cauza contextului geopolitic şi macroeconomic. Ne aşteptăm să crească şi mai mult preţurile produselor, costul cu materiile prime şi costul energiei. În plus, aşa cum menţionam anterior, revenirea la volumele de dinainte de pandemie este foarte puţin probabilă, industria fiind influenţată masiv de scăderea puterii de cumpărare”, subliniază Alexandru Nomicos, care lucrează pentru compania deţinută de gigantul canadian Molson Coors din 2018.

Cât despre consum, managerul spune că există o schimbare în ceea ce priveşte comportamentul consumatorului, iar această schimbare a venit odată cu izbucnirea pandemiei, când, de exemplu, trendul de consum din HoReCa a fost acaparat de consumul din gospodării.

Ponderea deţinută de sectorul HoReCa în vânzările de bere a crescut anul anterior doar cu un procent faţă de 2020, până la 9%, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie, potrivit ultimelor date. Deşi românii sunt unii dintre cei mai mari consumatori de bere din Europa, ocupând locul cinci în 2020 (cele mai recente date) cu 87 de litri per capita pe an, ei preferă să cumpere băutura în magazine şi apoi să o bea acasă.

„Dacă ne aşteptam ca 2022 să fie un an în care trendurile să revină parţial la dinamica de dinainte de pandemie, observăm că, prin prisma inflaţiei şi a crizei de energie, anul acesta puterea de cumpărare a suferit foarte mult. Astfel, consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Cu toate acestea rămâne fidel brandurilor preferate”.

Alexandru Nomicos adaugă că, la nivel de industrie, berea lager rămâne în topul preferinţelor de consum, anul trecut înregistrând o pondere de 93,6%.

„De asemenea, preferinţele consumatorilor pentru segmentul premium sunt în continuare stabile, iar această tendinţă are la bază un cumul de factori care se referă atât la ingredientele alese precum şi la tipul de ambalaj utilizat sau activitatea promoţională. Iar dacă ne referim la portofoliul Bergenbier, mărcile noastre acoperă în acest moment toate nevoile şi cerinţele pieţei, brandul Bergenbier fiind un motor de creştere”.

De altfel, anul trecut ponderea berii la PET a fost de 41,5%, fiind singurul ambalaj care a avut o scădere, de 5 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Portofoliul companiei Bergenbier SA cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti – Bergenbier, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Löwenbräu, Fresh – compania importă şi distribuie în exclusivitate specialităţile pragheze Staropramen Dark şi Granat, berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, berea mexicană, Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner.

Recent, portofoliul Bergenbier s-a îmbogăţit cu un nou brand premium Praha, dar şi cu o nouă aromă FRESH 0.0, lămâie şi portocală.

„În ceea ce priveşte lansarea de noi produse şi în linie cu tendinţa europeană de consum, ne dorim să continuăm investiţiile în dezvoltarea portofoliului pentru segmentul premium şi pentru mixurile de bere cu arome fructate, însă este prematur să ne pronunţăm cu privire la următoarea perioada a lansărilor”.

Managerul crede însă că devenit o necesitate ca firmele să-şi dezvolte capacitatea de adaptare, să traseze prognoze cât mai clare pentru următoarele luni, dar este extrem de important să existe şi o predictibilitate fiscal

„ Altfel, riscăm să folosim resursele în zone neproductive, nesustenabile, ceea ce nu ar fi indicat mai ales într-un mediu în care costul de finanţare a atins cote înalte. România este în continuare o ţară cu potenţial de creştere accelerată şi toate motoarele din economie au nevoie de susţinere, fie că vorbim de consum, investiţii private sau publice. Este un efort comun, la nivel naţional şi este recomandat un dialog permanent între toţi actorii din economie: autorităţi, mediul privat”.

ă. De la 1 august, berea este taxată cu 3,96 de lei/hl/ 1 grad Plato, în creştere cu circa 5% faţă de valoarea anterioară. Conform Ordonanţei de Urgenţă 16/2022 valoarea accizei la bere ar trebui să rămână stabilă până în 2026. Berea producă de producătorii independenţi a căror producţie nu depăşeşte 200.000 hl nu este supusă accizării.

De asemenea, managerul atrage atenţia că  un aspect de multe ori neglijat ţine de curajul în a evidenţia foarte transparent riscurile în spatele unei investiţii de capital.

„Comunicarea şi cuantificarea acestor riscuri ar ajuta enorm la crearea unor sisteme de monitorizare si corectare a factorilor nefavorabili, reprezentând o abordare cu atât mai relevantă într-un context social, geopolitic incert”.