„Perioada de dobânzi ridicate se va menţine cel puţin în acest an”, anticipează Alexandru Păunescu, director în BNR şi reprezentant al BNR în CSALB.

Mulţi consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC şi au reuşit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare preţ de câteva luni, susţine Alexandru Păunescu, director în BNR şi reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul bancar (CSALB).

Păunescu este primul oficial din cadrul BNR care recunoaşte că au făcut bine românii care au trecut de la ROBOR la IRCC odată cu explozia ROBOR spre 7-8%, deşi în ultimul an au existat voci din mediul bancar care nu recomandau debitorilor să treacă de la ROBOR la IRCC. „Consumatorii şi băncile au reacţionat bine la situaţiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piaţa financiar-bancară. Mulţi consu­matori au trecut de la ROBOR la IRCC şi au reuşit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare preţ de câteva luni. Alţii au trecut la o dobândă fixă chiar în timpul creşterii dobânzilor variabile“, a declarat Alexandru Păunescu.

„Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor şi diminuarea efortului de plată“, a declarat Alexandru Păunescu.

După creşterile masive înre­gistrate de indicele ROBOR s-a ajuns chiar la dublări ale ratelor. Iar indicele IRCC s-a menţinut simţitor sub nivelul ROBOR.

Dacă românii care aveau credite ipotecare legate de ROBOR s-ar fi mutat pe IRCC încă din luna iulie 2021, ar fi economisit din diferenţa ratelor legate de cei doi indici aproximativ 8.800 lei în cazul unui credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, potrivit simulărilor realizate de ZF în luna aprilie 2023.

Analizând fiecare lună din ultimii doi ani, se poate observa că cea mai mică sumă economisită într-o lună în urma trecerii de la ROBOR la IRCC ar fi fost de circa 133 lei, pe când în perioada mai - septembrie 2022, când nivelul ROBOR a „sărit calul“, sumele economisite ajung şi la peste 800 lei.

În general, analiştii şi bancherii au susţinut că IRCC este un indice cu o întârziere de 6 luni, care în cele din urmă urmează traseul dat de ROBOR şi că IRCC va fi mai mare decât ROBOR. Însă până acum ROBOR a rămas mai mare decât IRCC.

De exemplu, media nivelului pentru indicele ROBOR în perioada iulie 2022 până în martie 2023 a fost între 8,14%, şi 6,91% în timp ce nivelul IRCC din T2/2022 până în prezent a fost între 4,06% şi 5,98%. Baza de pornire a creşterii indicelui ROBOR a fost de 1,5% în luna iulie 2021, ajungând la 6,66% în prezent. Comparativ, baza de pornire a creşterilor pentru IRCC a fost de 1,08% în T2/2021 şi estimările arată un nivel de 5,97% pentru T3/2023.

Din perspectiva dobânzilor variabile, nivelul de creştere al dobânzilor variabile început anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflaţiei, dar perioada de dobânzi ridicate se va menţine cel puţin în acest an, a explicat Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în cadrul CSABL în cadrul unui podcast realizat de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar.

„După ce inflaţia a depăşit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, BNR a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% înre­gistrat în perioada pandemiei, până la 7%. Turbulenţele economice şi financiare sunt resimţite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majo­rări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejaţi au fost consu­matorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina şi beneficiază pe o perioadă de cel puţin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului“, susţine Alexandru Păunescu.

La rândul ei Danei Dima, vicepreşedinte al BCR, susţine într-un podcast al CSALB că scăderea inflaţiei, aşteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienţii băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă, dar chiar dacă sunt semnale că s-a oprit creşterea abruptă a inflaţiei şi dobânzilor, este nevoie în continuare de atenţie şi echilibru.

„Optimismul trebuie dozat bine. Odată cu scăderea inflaţiei, creşte apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înţeleaptă decizie pentru finanţele noastre şi ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimişti şi încrezători. Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Mulţi dintre clienţii noştri au fost protejaţi prin dobânzile fixe şi de faptul că moneda naţională a rămas stabilă. Peste 85% din producţia de credite imobiliare, produsul standard al BCR, este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă“, a spus Dana Dima.