România a fost un performer în rândul economiilor emergente, deşi perioadele de supraîncălzire economică au provocat uneori îngrijorare, dar perspectivele s-au deteriorat semnificativ de la începutul războiului din Ucraina, arată o analiză a Allianz Trade.

În ultimii 20 de ani, creşterea medie anuală reală PIB-ului a fost 3,8%, mult peste mediile statelor membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, criza globală provocată de Covid-19 a afectat în mod semnificativ economia României în 2020 (-3,7% contracţie), care a revenit puternic cu o creştere a producţiei de 5,9 în 2021.

Totuşi, analiştii spun că  perspectivele economice ale României s-au deteriorat semnificativ de la începutul războiului din Ucraina. Acest lucru este cauzat, în primul rând, de dependenţa de importurile de energie din Rusia şi de impactul sancţiunilor adoptate de Uniunea Europenă împotriva Rusiei (spre exemplu creşterea inflaţiei şi o posibilă criză energetică).

În 2022, activitatea economică în România a rezistat mai bine decât se aştepta iniţial, datorită cheltuielilor de consum, investiţiilor şi cererii externe solide. Totuşi, impactul inflaţiei galopante, creşterea ratelor dobânzilor, slăbirea cererii externe şi deteriorarea încrederii mediului de afaceri îşi vor face pe deplin efectul în 2023.

Analiştii Allianz Trade se aşteaptă la o încetinire atât a cererii externe şi interne, precum şi la o creştere a PIB-ului de aproximativ 2% în 2023, urmată de o creştere modestă în 2024.

În ceea ce priveşte riscul inflaţiei, acesta s-a amplificat pe fondul creşterii preţurilor la energie şi alimente la nivel mondial şi al politicilor monetare, în general relaxate, din România.

Politica monetară a BNR bazată oficial pe ţintirea inflaţiei (2,5% ± 1pp) a fost relaxată pentru o perioadă lungă de timp. Rata reală a dobânzii, negativă de la sfârşitul anului 2017, mai exact rata dobânzii-cheie de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă în cea mai mare parte a  perioadei 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, de tipul double digit a salariilor, de la jumătatea anului 2021, pe fondul creşterii preţurilor la energie.

”Între timp, acestea din urmă au dus inflaţia preţurilor de consum la valori de două cifre în cea mai mare parte a anului 2022 şi ne aşteptăm ca acest lucru să rămână aşa cel puţin până la jumătatea anului 2023. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 6,75% la sfârşitul anului 2022. De asemenea, BNR a intervenit frecvent pe pieţele valutare pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei - ceea ce nu este surprinzător, deoarece regimul oficial al cursului de schimb este unul controlat, care menţine cursul de schimb al monedei naţionale destul de stabil faţă de euro”, se mai arată în analiză.

Finanţele publice interne ale României vor continua să se înrăutăţească, devenind un motiv de îngrijorare. Stimulentul fiscal prociclic a dus la creşterea deficitului anual la 4,3% din PIB în 2019. Raportul a crescut brusc la 9,3% în 2020 şi 7,1% în 2021 ca urmare a stimulentelor fiscale aferente pandemiei Covid-19 şi a împrumuturilor de garanţii şi subvenţii pentru IMM-uri, precum şi ca urmare a unui PIB nominal mai scăzut.

Analiştii Allianz Trade se aşteaptă la noi deficienţe fiscale anuale, de la 5% la 7% din PIB în perioada 2022-2024, de data aceasta din cauza veniturilor fiscale mai scăzute, precum şi nevoilor mai mari de cheltuieli ca urmare a crizei declanşate de războiul din Ucraina. Între timp, tendinţa descendentă a raportului dintre datoria publică şi PIB, din ultimii ani, s-a inversat, înregistrând o creştere de la 35% din PIB în 2019 la 47% în 2020. Astfel, specialiştii preconizează o creştere de aproximativ 50% pâna la finalul anului în 2023. Deşi acest lucru pare încă modest în comparaţie cu alte ţări din UE, dinamica tendinţei este un motiv de îngrijorare.

Potrivit Allianz Trade, finanţele externe sunt un alt motiv de îngrijorare. Deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,3% din PIB în 2014 la 7,1% în 2021 şi mai mult de 8% în 2022. În perspectivă, analiştii se aşteaptă ca exporturile şi importurile să crească mai lent, dar la ritmuri similare în 2023-2024, astfel încât deficitele anuale de cont curent să se menţină la peste 6% din PIB în această perioadă. Acoperirea netă a a deficitelor de investiţii straine directe este probabil să rămână sub 50%, deoarece fluxurile de capital către pieţele emergente vor rămâne reduse în timpul încetinirii economice globale în curs. În combinaţie cu deficitele fiscale ridicate, acest lucru ar putea creşte nevoia de finanţare externă la niveluri critice.

În plus, tendinţa descendentă a raportului dintre datoria externă şi PIB de la 77% din PIB în 2011 la 47% în 2019 s-a inversat, iar raportul a ajuns la 57% în 2020 şi este de aşteptat să rămână peste 50% în următorii câţiva ani.