O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

„Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.