♦ Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF ♦ Moda „iertării“ de către stat a companiilor care evită plata taxelor aferente salariilor folosind mijloace la limita legii (diurne, indemnizaţii de detaşare etc.) este un factor care împiedică România să se apropie de media UE la un indicator: ponderea în PIB a veniturilor încasate la buget.

O modificare adusă recent Codului Fiscal „iartă“ com­paniile de transporturi şi de construcţii (cu acti­vităţi în alte ţări) de amen­zile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare  ca venituri salariale. Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, iniţiată de deputatul PNL de Gorj, Gheorghe Pecin­gină, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 martie 2022. PNL are mai mulţi membri cu interese în domeniul trans­por­turilor. De exemplu, familia deputatului PNL Robert Sighiartău controlează transportatorul Tabita Tour din Bistriţa, cu afaceri de peste 56 de milioane de lei în 2020.

Numai în sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, potrivit unui studiu al KPMG, realizat la comanda UNTRR- Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România. Dacă din cei 2.600 de euro brut se scade salariul minim pe economie pentru care se plătesc toate taxele şi contribuţiile sociale (de circa 480 de euro brut în 2021), rezultă o diferenţă sub formă de indemnizaţie de tip diurnă/detaşare de 2.210 de euro brut pe lună per salariat.

Dacă s-ar aplica, pe o perioadă de cinci ani, la 186.000 de şoferi, acelaşi regim de impozitare ca pentru salarii pentru diferenţa de 2.210 euro, rezultă că statul a „ratat“ colectarea a peste 10 miliarde de euro din aceste venituri, doar în cazul transportatorilor, potrivit unui calcul ZF.

Deşi impactul bugetar al oricărui proiect de lege trebuie menţionat în expunerea de motive. În cazul amnistiei pentru transpor­tatori această precizare nu a fost făcută.

„Practica amnistiilor fiscale înseamnă de fapt pierderea unor bani din bugetul de stat. În 2015, guvernul a aprobat o amnistie fiscală pentru avocaţi, arhitecţi şi farmacişti, în total aproape 600 de mii de persoane pentru care statul a trecut cu vederea plata unor impozite.  Discuţia legată de impozitarea diurnelor este veche, chiar de la ultima amnistie fiscală serioasă, cea din 2015. Un control al ANAF arată că şoferii sunt plătiţi cu salariul minim, dar încasează diurne de 5-6 ori mai mari. Între timp, aceasta a rămas practica de lucru, dar ANAF nu a soluţionat această problemă“, a spus Florin Andrei, economist, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Totodată, a adăugat el,  se discută în prezent despre acordarea unor deconturi la carburanţi pentru transportatori, ceea ce va însemna că acest sector beneficiază de importante stimulente fiscale.

„Se vor vedea şi în economie ca valoare adăugată? Mă îndoiesc“, a adăugat Florin Andrei.

În vremea guvernului condus de Victor Ponta, când farmaciştii, avocaţii sau jur­naliştii au scăpat de plata unor taxe, amnistia era estimată la valoarea de 1 mld. euro.

Acordarea amnistiilor fiscale reprezintă o piedică în creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget, necesară pentru majorarea bugetelor alocate investiţiilor şi, implicit, încetineşte ritmul de dezvoltare economică. România a colectat, din taxe şi impozite, venituri în cuantum de 32,8% din PIB în 2020, cu mult sub nivelul celorlalte state din Uniunea Europeană, unde media a fost de 46,3% în 2020. În Franţa, încasările la buget reprezintă peste 52% din PIB, în Germania – 46,5% din PIB, în Ungaria – 43,6% din PIB, iar în Polonia – 41,5% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

„Fiscul nu iartă, originea amnistiei nu e acolo. Este vorba de faptul că, din cauza legislaţiei prost întocmite care dă senzaţia că anumite lucruri sunt premise, se ajunge ca sectoare întregi să lucreze la limita legalităţii, iar atunci când se impune respectarea legii, sectoare întregi de activitate ar intra în faliment fără amnistie“, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. Calitatea slabă a procesului legislativ, inclusiv la nivelul Parlamentului şi al guvernului, care nu sesizează efectul actelor normative pe care le dau în economie, dar şi lipsa rolului activ al Ministerului de Finanţe şi al ANAF care nu previn contribuabilii asupra acestor situaţii aflate la limita legii sunt factorii care contribuie la crearea acestui context, care încurajează un comportament aflat la limita legalităţii, mai spune Emilian Duca.

Pe de altă parte, impozitarea diurnei ca venit salarial ar fi putut avea un efect negativ în economie. Un procent de  58% din firmele de transport rutier internaţional de marfă active în România ar fi dispărut de pe piaţă, iar 12% dintre acestea s-ar fi mutat în alte state din UE, generând pierderi de aproximativ 5,31 miliarde de euro (2,43% din PIB), potrivit rezultatelor unui studiu realizat la finalul anului trecut de KPMG.

Dincolo de sumele neîncasate de stat, mai există o problemă, socială, legată de neplata veniturilor salariale pe contracte de muncă: ce pensii vor avea actualii salariaţi care sunt plătiţi, de fapt prin alte forme de contract?

„Mulţi angajaţi merg pe ideea că nu ştiu dacă mai apucă pensia, iar pentru ei sunt mai importanţi banii pe care îi încasează acum, indiferent de forma de contract. Dacă sindicatele din sectoarele acestea ar fi mai puternice şi ar reprezenta mai bine drepturile salariaţilor, s-ar îmbunătăţi situaţia“, a mai spus Emilian Duca.