Rezilienţa este categoric cuvântul pe care pandemia de Covid-19 l-a adăugat în dicţionarul de business al limbii române. În aprilie 2020, când trăiam cu toţii doar cu semne de întrebare şi puţine certitudini, nimeni nu anticipa că doi ani mai târziu, la final de 2022, businessul românesc va trage linie şi va număra 660 mld. lei (135 mld. euro) în plus, practic doi ani cât un întreg deceniu precedent. Rămâne însă şi un indicator care la fiecare criză e martor al contextului economic dificil: numărul de angajaţi. Nivelul din 2008 nu s-a mai regăsit în business de atunci, iar astăzi ne uităm la cei 4,3 milioane de oameni din companii din 2019 şi pare că este un nou prag ce va rămâne greu de atins.

de Dana Ciriperu

Datele arată că sunt 16 companii şi bănci care au raportat în 2022 un câştig net de peste 1 miliard de lei, pe primele locuri aflându-se OMV Petrom cu 10,3 mld. lei şi Hidroelectrica, rezultat net de 4,3 mld. lei.

Şi dacă ne uităm de unde am pornit… În vara lui 2020, un studiu al BNR arăta că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de pieţe dinamica era negativă. Astăzi însă cele mai multe sectoare nu doar că au recuperat eventualele scăderi din primul an al pandemiei, dar s-au dus cu mult peste ţintele de creştere. Inflaţia din 2022 a cântărit decisiv şi a dus cifra de afaceri din România la 2.422 mld. lei (490 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2021, potrivit primelor date trimise la solicitarea ZF de către Registrul Comerţului, care spune că a primit până la 15 iunie bilanţul a 813.000 de firme şi instituţii financiare din România. Ne întoarcem la rezilienţă, cuvântul pe care l-am regăsit în ultimii trei ani în majoritatea discuţiilor cu antreprenori şi executivi de top. În DEX, rezilienţa este definită drept „capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferinţa unui şoc, care poate fi emoţional, economic etc”. În DEX-ul de business a fost mai mult de atât, pentru că dincolo de revenire a fost reconstrucţia, reaşezarea businessului pe noi coordonate la care nimeni nu se gândea în martie 2020.

Normalitatea de atunci nu mai este cu siguranţă normalitatea de azi. Vorbim astăzi despre săptămâna de lucru de patru zile, despre munca în regim hibrid, despre munca de oriunde, vorbim despre digitalizare într-un ritm mult mai rapid decât ar fi fost prognozat, vorbim despre o nouă normalitate. În acest nou context economic, companiile din România pornesc de la cifre mari. Dacă luăm momentul martie 2020 ca un restart şi ne uităm la cifrele de astăzi, este greu de crezut că un boom similar mai poate fi atins într-un timp atât de scurt. România a mai trăit un moment similar în 2008, dar după acel record atins într-un alt moment de vârf pentru business au urmat opt ani (2009-2016) în care fiecare milion de lei în plus era adăugat cu dificultate. Rezultatul anunţat pentru 2022 este încă provizoriu pentru că există încă firme mari al căror bilanţ financiar pentru anul 2022 nu a fost depus încă. Cifra de afaceri totală după depunerea acestor bilanţuri poate bate pragul de 500 mld. euro. Inflaţia din ultimul an a făcut ca vânzările companiilor mari să crească cu rate de 20-30% în comerţ, servicii şi chiar să se dubleze în sectoare precum energia. Profitul net al companiilor s-a majorat cu 20%, la 250 mld. lei, în timp ce pierderile s-au redus la 33 mld. lei, arată acelaşi bilanţ provizoriu. Datele arată că sunt 16 companii şi bănci care au raportat în 2022 un câştig net de peste 1 miliard de lei, pe primele locuri aflându-se OMV Petrom cu 10,3 mld. lei şi Hidroelectrica, rezultat net de 4,3 mld. lei. Cel mai mare jucător din economie după cifra de afaceri din 2022 este OMV Petrom, care a avut afaceri de 55 miliarde lei, după o creştere de 137%, urmat de compania parte din acelaşi grup OMV Petrom Marketing, care administrează activitatea a aproximativ 600 de benzinării Petrom şi OMV, cu venituri de 23 miliarde lei. Clasamentul este completat de cel mai mare jucător din industria auto, Automobile Dacia, care a raportat venituri de 25 miliarde lei, plus 20% faţă de 2021, iar următoarele două locuri sunt ocupate de Rompetrol Rafinare, cu venituri de 23 miliarde lei,  şi retailerul Lidl, liderul pieţei de comerţ alimentar, cu afaceri de de 18,4 miliarde lei. Potrivit datelor din anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2023, evoluţia liderilor din business a tras în sus economia pentru că sunt sectoare de piaţă unde creşterea este uniformă, la nivel de top 10, dar şi sectoare unde „scorul” liderului este mult mai bun decât al urmăritorilor. Într-un context marcat însă de inflaţie, de presiune pe costuri, pe forţa de muncă, într-un an în care costul finanţării a crescut şi cuvântul recesiune începe să se audă încet din mediul de afaceri, rămâne de testat un nou prag al rezilienţei în business.