♦ Totuşi, în aceeaşi perioadă 2015-2023, salariul mediu net a ajuns de la doar 1.829 de lei la 4.554 de lei, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 150% ♦ Şi în cazul salariului minim net avansul a fost similar, semn că puterea de cumpărare a oamenilor a crescut în aceşti opt ani.

Alimentele sunt în România, în medie, cu circa 60% mai scumpe în prezent faţă de anul 2015, însă există variaţii considerabile de la o categorie de produse la alta, arată o analiză ZF pe baza datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

Spre exemplu, cel mai mult a crescut în aceşti opt ani preţul cartofilor, cu 134%, în timp ce cafeaua, ceaiul şi cacaua (analizate împreună) şi vinul (considerat aliment, ca şi berea) sunt la coada clasamentului, preţurile lor fiind mai mari cu 25-30%.

Totuşi, sunt mai multe produse alimentare consumate zi de zi de români care s-au scumpit mai mult decât media, ouăle, uleiul, zahărul, untul şi legumele fiind câteva exemple. În cazul lor, preţul aproape s-a dublat în această perioadă.

Deşi scumpirile sunt uriaşe, ele trebuie raportate şi la salarii. În aceeaşi perioadă 2015-2023, salariul mediu net lunar a ajuns de la doar 1.829 de lei la 4.554 de lei, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 150%. Şi în cazul salariului minim net avansul a fost similar, semn că puterea de cumpărare a oamenilor a crescut în aceşti opt ani.

Însă, datele Eurostat privind preţurile ilustrează un lucru – până la jumătatea anului 2021, deci timp de şase ani, preţurile au crescut foarte lent, avansul mediu pentru întreaga perioadă fiind undeva la doar 10-20% pentru toate categoriile importante de alimente. În aceeaşi perioadă, salariile au crescut mult mai alert, semn că oamenii şi-au putut permite mult mai mult.

Începând cu a doua jumătate a anului 2021 şi până în prezent, preţurile au explodat. Ba mai mult, în multiple cazuri se remarcă în continuare un trend ascendent chiar şi în 2023 când cele mai multe voci vorbeau de o stabilizare a situaţiei. Sunt, într-adevăr, şi unele alimente unde preţurile au început uşor-uşor să scadă, e cazul uleiului sau al ouălor, însă ascensiunea a fost mult mai rapidă decât coborârea.

În perioada aceasta de inflaţie record, preţurile au crescut mult mai rapid decât salariile majorităţii oamenilor, astfel că cei mai mulţi consumatori au simţit că le-a fost redusă puterea de cumpărare pe care au câştigat-o anterior.

Astfel, deşi în perioada 2015-2023 salariile au crescut mult mai alert decât preţurile, în ultimii doi ani inflaţia a galopat, iar câştigurile au rămas în urmă. De aceea, astăzi, românii sunt mult mai prudenţi la cumpărături, sunt mult mai atenţi la cum şi pe ce îşi cheltuie banii. Ei se orientează către produse mai ieftine sau către gramaje mai mici.

Aceasta este o schimbare de paradigmă după ce până în pandemie, inclusiv în anii crizei sanitare, când banii erau mulţi şi ieftini, consumatorii făceau uptrading, se orientau către produse mai scumpe. Retailerii au spus de mai multe ori în acei ani, dar şi în perioada 2018-2019, că se vede creşterea puterii de cumpărare în România. Între timp însă, situaţia s-a schimbat la 180 de grade.

Rămâne de văzut dacă în perioada următoare inflaţia va frâna şi cât de repede, pentru că până nu se va întâmpla asta, oamenii vor ţine tot mai strâns de portofele.

Inflaţia în România şi în ţările din jur a fost şi continuă să fie mai mare decât în Occident, iar acest lucru se vede şi în datele Eurostat privind preţurile la alimente. În zona euro, între 2015 şi 2023, creşterea preţurilor a fost de doar 35%. La nivelul UE aceste produse alimentare s-au scumpit în medie cu 41%, în timp ce în Germania avansul preţurilor e de 47,6%. În Europa Centrală şi de Est, mai exact în Cehia, România, Polonia, Bulgaria şi Ungaria (ordonate în funcţie de creşterea preţurilor), scumpirile sunt de 55-106% în aceiaşi opt ani. Se va opri aici?