♦ Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind şi AMC V (fond al ACP) sunt cele opt fonduri care au accesat bani până acum ♦ Bugetul total alocat fondurilor de private equity (PE) şi venture capital (VC) este de 400 mil. euro.

Opt fonduri de private equity şi venture capital prezente local au accesat deja 175 de milioane de euro, adică aproape jumătate din totalul de 400 de milioane de euro alocaţi din PNRR – programul de relansare a economiei conceput de UE după pandemie. Aceşti actori financiari urmează să folosească banii pentru a investi în companii mici şi mijlocii din România.

Două nume de pe lista beneficiarilor sunt noi, iar şase sunt deja active în piaţă, ajungând la al doilea sau chiar al cincilea ori al şaptelea fond pe care îl ridică.

Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind şi AMC V (fond al ACP) sunt cele opt fonduri care au accesat până acum bani din bugetul PNRR. Cele mai noi nume pe listă, aprobate de Comitetul de investiţii desemnat de Guvernul României pe 28 fe­bruarie 2024, sunt BoldMind şi Early Game Ventures II. Împreună, ele vor primi 50 mil. euro. Autorităţile nu au anunţat până acum suma oferită fiecărui fond în parte, ci mai degrabă doar sumele unor actori ori suma totală. ZF a încercat însă să afle cum a fost împărţit bugetul.

Fondurile de investiţii active local vor avea în total 400 de milioane de euro pentru a paria pe firme româneşti, banii urmând a fi împărţiţi între beneficiari (fonduri) până la jumătatea lui 2026. Această iniţiativă de capital de risc din PNRR este administrată de Fondul European de Investiţii, însă în proces fondurile de PE şi VC trebuie să primească aprobarea atât din partea FEI, cât şi a Comitetului de investiţii desemnat de Guvernul României.

Cine poate accesa banii din PNRR?

Fondul European de Investiţii (FEI) este o instituţie financiară europeană parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii, prezentă pe plan local de mai multă vreme, care investeşte prin intermediul partenerilor, fonduri de private equity şi venture capital. Banii investiţi de FEI în România de-a lungul celor mai bine de 15 ani de prezenţă locală au venit inclusiv de la Guvernul României.

Acum, cele 400 mil. euro care vor veni prin PNRR s-ar putea împărţi între circa 20 de fonduri, conform estimărilor anterioare ale FEI. Este vorba de fonduri de equity naţionale sau regionale, inclusiv fonduri de private equity, venture capital, mezzanin, transfer de tehnologie, fonduri de pre-IPO sau de infrastructură. Apelul nu se adresează compa­niilor interesate de a obţine investiţii de capital - acestea vor putea solicita ulterior de la intermediarii selectaţi.

Până acum au fost semnate acorduri cu opt fonduri, iar unele deja au şi investit o parte din aceşti bani. E vorba de ACP Group, care din fondul AMC V a cumpărat o participaţie în reţeaua de clinici Medicales, Morphosis Capital, care a ridicat al doilea fond, iar prima investiţie a fost realizată în şcoala privată Mark Twain, şi de Innova Capital.

Atât ACP, cât şi Morphosis şi Innova sunt nume active locale de mai multă vreme. Este şi cazul GapMinder şi Early Game Ventures - două fonduri care in­ves­tesc în afaceri din tehnologie - şi Mozaik Investments, care până acum a pariat pe câteva companii româneşti mici şi mjilocii.

ACP Group a ridicat cel de-al cincilea fond la finalul anului 2022, strângând peste 300 mil. euro, din care 20 de milioane de euro din PNRR. Până acum, în cei peste 20 de ani de activitate, ACP Group a investit în peste 50 de companii, dintre care 7-8 în România (reţeaua de clinici de radioterapie Amethyst, producătorul de sticle Petstar sau Spearhead, o afacere din agricultură). În total, de-a lungul anilor, ACP a investit circa 150 mil. euro din fondurile 2, 3 şi 4 pe plan autohton. Acum e rândul fondului cu numărul cinci.

Cele mai multe fonduri a ridicat până acum Innova Capital, unul dintre cei mai activi jucători din private equity în România, fiind prezent local de la finalul anilor ’90. Originar din Polonia, investitorul a ajuns la cel de-al şaptelea fond. În România, prima investiţie a fost Churchill Media, cândva în anii ’90.

După aceea, fondul a pariat pe operatorul telecom Orange, înainte ca grupul francez să intre în acţionariat, fiind parte dintr-un consorţiu de fonduri de private equity. Acum, portofoliul local al Innova cuprinde Optical Investment Group (retail şi distribuţie de optică rezultat din alipirea OptiBLU şi Optiplaza), PayPoint (servicii financiare), Netopia (servicii financiare) şi EMI (industrie), ultimele două fiind achiziţii recente, realizate chiar cu banii din ultimul fond, cel pentru care a primit şi bani din PNRR.

Iniţiative locale

Dincolo de Innova şi ACP, toate celelalte fonduri care au luat bani din PNRR sunt nume autohtone. Spre exemplu, Mozaik Investments este un fond de investiţii lansat în 2019, prin parteneriatul dintre fondatorul SuperBet, Sacha Dragic, un veteran în private equity, Roland Haas, şi un fost bancher M&A, Vlad Buşilă. Printre investiţiile Mozaik în România se numără lanţul de cafenele 5 To Go, compania de food management Flavours / Stradale, businessul de entertainment Untold şi fintech-ul Pago.

În acelaşi an 2019 au apărut primele informaţii în ZF şi despre fondul de private equity Morphosis Capital, înfiinţat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine. Printre fondatorii Morphosis Capital se numără a Gabriela Dumitru (a lucrat pentru fondul Innova Capital), Simona Gemeneanu (a lucrat în sectorul M&A, ultima poziţie fiind aceea de head of M&A pentru Europa la Thomson Reuters), Dragoş Petre (fost CFO pentru Beam Suntory, dar care a lucrat şi pentru P&G şi TNT Express) şi Andrei Gemeneanu (cu experienţă vastă pe pieţele externe, lucrând pentru gigantul Unilever timp de 14 ani în şapte ţări). Morphosis a ridicat primul fond în 2019, strângând 50 mil. euro, bani ce au fost investiţi în mai multe companii locale. Între timp, fondatorii au fost ridicat al doilea fond, cel pentru care au fost alocaţi şi bani din PNRR.

Între fondurile care au primit aprobarea FEI şi a Comitetului de Investiţii desemnat de Guvernul României pentru a accesa bani din PNRR se numără şi două de venture capital, care investesc în afacerile din zona de tehnologie, e vorba de GapMinder (fondul doi) şi Early Game Ventures (fondul doi). Ambele au deja experienţă de circa cinci ani în sector, perioadă în care au investit în zeci de companii. Cu banii nou obţinuţi, ele îşi vor continua strategia deja aplicată.

Early Game Ventures este, alături de BoldMind, cel mai recent nume adăugat pe listă.

„Până acum Comitetul (de Investiţii desemnat de Guvernul României – n.red.) a aprobat opt investiţii în valoare de 175 mil. euro, iar fondurile au investit aproximativ 60 mil. euro în companii româneşti în 2023. Eforturile complementare de facilitare a accesului la finanţare pentru dezvoltarea IMM-urilor noastre, care în momentul acesta sunt în plină desfăşurare, nu vor contribui doar la diversificarea mixului de producţie şi servicii oferite de România, dar ne vor creşte competitivitatea şi atractivitatea de ţară pentru alţi investitori”, a spus Teodora Preoteasa, secretar de stat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Două nume noi

Apelul pentru selecţia intermediarilor financiari (fondurilor) a fost lansat în august 2022, iar deja aproape jumătate din banii din PNRR au fost împărţiţi. Peste 20 de fonduri s-au înscris în cursa pentru această sumă, conform celor mai recente date ZF. Doar că aceste fonduri nu sunt acordate oricum.

Conform documentelor publicate de Fondul European de Investiţii (FEI) când a făcut apelul, e nevoie ca 30% din suma totală strânsă de un fond să vină de la investitori privaţi. Alte 20% trebuie să vină de la investitori instituţionali, autorităţile acordând din banii din PNRR maximum 50% din suma totală.

Banii din surse private, spun jucătorii din domeniu, sunt tot mai greu de strâns pentru că, spre deosebire de anii anteriori, există o reticenţă a investitorilor în a cheltui, într-o perioadă în care recesiunea e pe buzele tuturor.

Totodată, fiecare beneficiar se va obliga, inclusiv în cazul în care fondul (existent sau propus) acoperă ca strategie mai multe ţări, să investească în România cel puţin echivalentul sumei angajate în fondul respectiv din Recovery Equity Fundv (PNRR).

În pofida contextului economic şi a celui geopolitic, două iniţiative noi apar între cele care au primit aprobarea pentru banii din PNRR, este vorba de Booster Capital şi de BoldMind.

“BoldMind este primul fond cu investitori instituţionali administrat de echipa condusă de investitorul român Dragos Roşca. Echipa are o strategie diversificată de investiţii în companii aflate în stadiul de creştere accelerată”, scrie în anunţul de pe site-ul MIPE.

Dragoş Roşca este un investitor cunoscut pentru că a fost acţionar în companii precum OptiBLU (business vândut către fondul Innova Capital) sau Smartree. El a condus anterior şi fondul Gemisa Investments.

Totodată, şi Booster Capital este un nume nou în piaţa fondurilor de investiţii din România. Şerban Roman, fostul şef al Enterprise Investors pe plan local, a cofondat Booster Capital alături de Thomas Tuske, fostul country director al Enterprise Investors în Ungaria. Enterprise Investors a fost unul dintre primii investitori financiari care a pariat pe România în anii ’90. Lor li s-a alăturat ulterior şi Nicolae Dincă, fost CFO al Bitdefender.

De unde vin banii?

Componenta 9 a PNRR, denumită „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare“, include o serie de reforme şi investiţii menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care şi „Investiţia 2 - Instrumente financiare pentru sectorul privat“. Investiţia 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund), cu o alocare de 400 milioane euro.

Banii vor merge în final - cu ajutorul fondurilor de investiţii - către IMM-uri, companii medii, cu până la 3.000 de salariaţi, şi către proiecte de infrastructură (de ex. eficienţă energetică sau energie regenerabilă) sau transfer de tehnologie din România. Investiţiile se vor putea face sub formă de equity (capital) şi quasi-equity.

Fondurile au putut aplica pentru bani începând cu 15 august 2022, data limită fiind decembrie 2025. Contribuţiile se pot aloca până în iunie 2026, cu condiţia să mai existe resurse până atunci. Mai exact, aplicaţiile primite sunt tratate în ordinea venirii lor.

Bugetul de 400 mil. euro din PNRR poate fi o gură importantă de oxigen pentru piaţa de M&A care începe să simtă efectele scumpirii banilor ca urmare a inflaţiei.

În România, în industria de M&A, fondurile de investiţii au fost mereu un actor minoritar, având o cotă de piaţă de circa 10-15%, restul fiind aportul investitorilor strategici. În alte pieţe, chiar şi în Polonia, fondurile sunt mult mai active.

În total, în România, sunt circa 25 de fonduri de private equity şi VC, iar din estimările ZF, ele au pariat pe afacerile autohtone undeva la 5-6 mld. euro în cele trei decenii de capitalism. Totuşi, conform spuselor executivilor din domeniu, mai e loc mult de dezvoltare. Astfel, banii din PNRR ar putea reprezenta un motoc.

Cine este FEI?

► Fondul European de Investiţii este o instituţie financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii, dar care are o structură mai complexă a acţionariatului, ce cuprinde şi Comisia Europeană (30%) şi o serie de investitori publici şi privaţi din Europa, precum băncile comerciale (10%). Obiectivul principal al FEI este finanţarea IMM-urilor inovative din Europa.

► Activitatea Fondului în România a început în timpul programului 2007-2013. Atunci, FEI a semnat un acord cu Guvernul României care i-a încredinţat fonduri structurale alocate de UE pentru a reduce disparităţile dintre statele membre. În perioada 2014-2020, fondul a continuat cooperarea cu Guvernul României. Mai mult, a început să primească bani ca rezultat al investiţiilor din anii anteriori, iar statele cu care FEI lucrează - inclusiv România - au spus că sumele care vin astfel vor fi reinvestite, conform unor informaţii furnizate anterior de executivii FEI.

► Fondul European de Investiţii a susţinut cu bani, de la fondare şi până astăzi, circa 100 de companii locale. Este vorba de banii pe care fondurile de private equity sau venture capital - partenerii FEI - le-au pariat pe afaceri româneşti. Sumele totale investite au provenit parţial de la FEI şi parţial de la alţi investitori privaţi sau instituţionali.

ZF va lansa în următoarele săptămâni cea de-a XVII-a ediţie a anuarului Top tranzacţii, care va aduce în prim-plan toate acordurile semnate de la începutul lui 2023 şi până în prezent în România. Clasamentul este realizat de Ziarul Financiar după ce au fost strânse datele de la cei mai importanţi actori din domeniu, avocaţi, consultanţi, bancheri, fonduri de private equity şi venture capital, Consiliul Concurenţei şi companii.