♦ Listele cu pacienţi care aşteaptă plafon pentru analize uzuale de sânge se întind pe una, două luni ♦ „Mai încercaţi, este dificil de găsit loc. Aşteptăm o nouă alocare, dar de câteva luni nu s-au suplimentat fondurile“, spun angajaţii din call centerele marilor spitale private. La stat nu răspunde nimeni.

În ultimii cinci ani au apărut aproa­pe 500 de noi laboratoare medicale, cifră care include unităţile din sistemul public şi cel privat, din datele de la Institutul Naţional de Statistică. În total, în România sunt 4.477 de la­bo­ratoare, iar cele mai mul­te sunt în Bucureşti - una din patru unităţi.

Totuşi, creşterea numărului de labora­toare medicale nu se traduce în servicii mai accesibile pentru pacienţii români, care fie plătesc în sistemul privat de sănătate, deşi au plătit contribuţii sociale, fie aşteaptă chiar şi două luni pentru un loc la nişte analize uzuale, de sânge.

În sistemul public, un pacient reuşeşte cu greu să se programeze pentru analize, în contextul în care la telefoanele din spitale nu răspunde nimeni.

Ziarul Financiar a sunat la mai multe spitale de stat şi private din Bucureşti pen­tru a întreba când este posibilă o progra­mare cu bilet de trimitere pentru analize de sânge.

„Lista de aşteptare pentru august este deschisă, încă nu am primit plafon pentru Bucureşti, doar pentru Ilfov. Pentru Ilfov s-au făcut programări, mai reveniţi săptă­mâna aceasta să vedem dacă primim“, ni se recomandă din call centerul Synevo, cea mai extinsă reţea de laboratoare medicale şi centre de recoltare.

Aceeaşi aşteptare este indicată şi de către Sanador, operatorul din call center precizând că de abia joi, 4 august, peste trei zile de la momentul apelului, va şti dacă s-au suplimentat fon­durile alocate lunar de către Casa de Sănătate.

„Lista este ocupată până la final de septem­brie“ ni se răspunde şi când sunăm în cadrul re­ţelei Regina Maria.

„Mai încercaţi săptămâna aceasta. Este foarte dificil de găsit loc, de câteva luni nu s-au supli­mentat fondurile. Pentru luna au­gust s-au dat locurile de săptămâna trecută. Pentru sep­tembrie încercaţi după 22 august, dacă nu este urgent“, explică operatorul din cadrul MedLife.

Ziarul Financiar a încercat să realizeze o programare şi în spitalele Militar, Witting, CF2, însă nu a răspuns nimeni la numărul spitalului, iar pentru spitalul Elias răspunsul a fost că „nu se fac analize cu bilet de trimitere“.

Astfel, pentru un pacient, accesul la analize medicale uzuale, care ar putea scoate la suprafaţă o problemă de sănătate, este îngreunat pe de-o parte de lipsa de fonduri, pe de alta de lipsa de comunicare şi de sistem care să permită pacientului să vadă unde există fonduri şi căror spitale se pot adresa.

Iar în timp ce pa­cientul aşteaptă să fie preluat de către un operator din marile reţele de sănătate, este informat de terapiile pe care le poate accesa în privat, despre tehnologia de vârf din unităţile medicale sau despre promoţiile privind analizele, dacă vine cu bonul de la o reţea de supermar­keturi prin care arată că a cumpărat fructe sau legume.

Un set de analize medicale de rutină în cadrul reţelei Regina Maria, de exemplu, costă 99 de lei în luna august, iar pachetul include hemoleucogramă, examen de urină, colesterol seric.

Din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, care în 2021 a fost de 45 miliarde de lei, cheltuielile pentru asistenţa medicală pentru specialităţi paraclinice, care include medicina de laborator, au fost în 2021 de 884 mil. lei, adică mai puţin de 2% din tot bugetul Casei.

Cum arată reţeaua de laboratoare medicale?

Cele aproape 4.500 de laboratoare medicale sunt distribuite inegal la nivel naţional, în contextul în care doar în Bucureşti sunt peste 1.000 de unităţi, din datele de la Statistică. La distanţă semnificativă ca număr de laboratoare este judeţul Iaşi, care are 281 de unităţi, urmat de Dolj cu aproape 200 de laboratoare la nivelul întregului judeţ. Primele cinci judeţe cu cele mai multe laboratoare, inclusiv Bucureşti, ocupă 40% din numărul total de unităţi la nivel naţional.

La coada clasamentului sunt judeţele unde în ultimii ani nu s-a investit în sistemul medical, cum sunt Tulcea, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Giurgiu.

Spre comparaţie, adunând ultimele cinci judeţe ca număr de laboratoare (136 de unităţi cumulat), cifra nu ajunge să egaleze cât are unul dintre judeţele din fruntea clasamentului ca număr de unităţi (judeţul Constanţa are 156 de laboratoare).