Fie că e vorba despre materiale de construcţii, despre servicii financiare, cosmetice sau produse alimentare, antreprenorii români au căutat şi au găsit oportunităţi de creştere mai departe de frontierele României. Curajul lor a pus România pe harta investiţiilor străine.

Chiar şi aşa însă, investiţiile directe realizate de companii româneşti în străinătate sunt sub nivelul de 750 milioane de euro (date din 2017), ceea ce plasează România pe ultimul loc în regiune, semn că potenţial de expansiune mai există. Doar Polonia, de pildă, a avut în 2017 investiţii de peste 25 miliarde de euro în străinătate.

„Probabil că, în viitor, vor conta mai puţin resursele naturale, inclusiv dimensiunea forţei de muncă (care, la noi, regresează masiv, fiind campioni mondiali la depopulare), şi mai mult capacitatea de a atrage antreprenori capabili să inoveze, de a mobiliza capital şi de a orchestra ecosisteme care să încurajeze reinventarea permanentă a soluţiilor tehnologice şi a modelelor de business”, spune Alexandru Reff, country mananging partener pentru Deloitte România şi Moldova.

Doar în ultimii doi ani, producătorul de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a deschis o fabrică în Serbia, prima investiţie directă în producţie a unei companii româneşti după 1990, iar FAN Courier, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de curierat, a deschis anul trecut un birou în Budapesta, de unde asigură servicii de curierat, după ce marcase deja expansiunea în străinătate printr-un birou în Bulgaria. Compania FAN Courier a fost fondată de Adrian Mihai împreună cu fratele său Neculai Mihai şi cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu în 1998. Pe lângă aceştia, reţeaua de restaurante Salad Box – fondată de Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş (care a decedat) – este un adevărat studiu de caz în ceea ce priveşte expansiunea peste graniţe. Brandul românesc – axat pe conceptul de salate cu o sumă de ingrediente la alegerea clientului – a ajuns pe trei continente, având în portofoliu restaurante în Germania, Ungaria, Algeria, Marea Britanie şi chiar Statele Unite ale Americii. Încercările tuturor sunt paşi ai României către internaţionalizare.

„Deşi până de curând visul antreprenorilor români era să dezvolte un business, după care să-l vândă unei mari companii străine, unii dintre aceştia au decis să continue şi, în pofida concurenţei cu coloşii din lumea avansată şi fără prea mult ajutor de la statul român, să reziste, ba chiar să preia poziţii dominante în piaţa românească”, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.

Aşa face Farmec, producător de cosmetice cu şapte magazine în afara României şi cu planuri pentru o nouă fabrică în străinătate, aşa face Scandia, care a cumpărat o fabrică în Spania pentru creşterea portofoliului, şi aşa fac şi alte companii antreprenoriale. Planurile nu mai merg în principal către vânzare, ci către expansiune. Din generaţie în generaţie. „Sunt acum antreprenori români care au început să pună în practică principii de guvernanţă corporativă după toate standardele zilei sau pregătesc programe de succesiune în familie”, mai spune George Mucibabici.

Firmele private româneşti numără peste 2,5 milioane de angajaţi, la o cifră de afaceri cumulată de 611 miliarde de lei în 2017.

Companiile cu capital privat românesc au peste 75% din cifra de afaceri realizată în România în sectoarele de restaurante, învăţământ, construcţii, activităţi sportive, investigaţii şi protecţie, agricultură, peisagistică, hoteluri, construcţii de clădiri şi sănătate privată. Piaţa locală devine însă prea mică pentru ele, astfel că drumul expansiunii către străinătate este abia la început.

Extindere la vecini

Retailerul de bricolaj Arabesque, fondat de familia Rapotan din Galaţi, a trecut pentru prima dată graniţele ţării în 2005, când a intrat pe piaţa din Republica Moldova cu un centru în Chişinău. La scurt timp, a urmat extinderea în Ucraina, sub denumirea Budmax, ulterior reţeaua continuându-şi strategia de expansiune şi pe piaţa din Bulgaria. Astăzi, Arabesque deţine 38 de centre comerciale în România, Moldova, Ucraina şi Bulgaria. Expansiunea s-a văzut şi în cifra de afaceri.

În 2017, ultimul an pentru care există date publice, afacerile Arabesque au sărit de 370 de milioane de euro (1,7 mld. lei), după un avans de 5%. Numărul mediu de angajaţi este de aproape 3.200.

Cele mai multe magazine ale companiei funcţionează ca centre de distribuţie de materiale de construcţii pentru companii şi sunt deschise sub numele Arabesque. Pe lângă acestea, mai există şi magazine destinate clienţilor persoane fizice, care, până anul trecut, au funcţionat sub numele Mr. Bricolage. În 2018 însă, Cezar Rapotan a finalizat procesul de rebranding al magazinelor sale, din Mr. Bricolage în MatHaus. Sub brandul Mr. Bricolage au existat în total trei magazine.

Arabesque are în România magazine în mai multe oraşe, printre care Bucureşti, Cluj, Braşov, Iaşi, Craiova, Galaţi, Piatra Neamţ, Focşani, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

Printre retailerii cu care Arabesque intră în concurenţă pe segmentul de bricolaj din România, evaluat la aproximativ 3 miliarde de euro anual, se numără Dedeman, Leroy Merlin sau Brico Dépôt.

Finanţări pentru creştere în străinătate

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor, a pariat pe Republica Moldova în vederea extinderii peste graniţe. Ca urmare, BT a cumpărat, la începutul anului 2018, Victoriabank, instituţie de credit de peste Prut, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova.

Dincolo de propria extindere peste graniţe, Banca Transilvania reprezintă şi sursa de finanţare pentru mai multe businessuri locale care au decis să se dezvolte în alte ţări.

„Se pune problema cum o să arate harta regională a Europei din punctul de vedere al penetrării capitalului românesc. Până acum am vorbit doar despre intrări de capital străin în România.

Dar deja începem să avem multe companii care au trecut de bariera de un miliard de euro cifră de afaceri şi multe care se apropie de această barieră. Ar fi foarte interesant de văzut, peste trei sau cinci ani, cum va arăta harta dispersiei capitalului românesc în Europa”, a spus Cosmin Călin, director executiv large corporate la Banca Transilvania.

Telecomul, IT-ul şi industria alimentară sunt doar câteva dintre domeniile economiei care au trezit interesul oamenilor de afaceri în vederea trecerii graniţelor cu finanţare de la Banca Transilvania.

„În momentul în care ai un business de succes în România şi acel business poate să fie replicat într-o altă ţară, dacă poţi să te susţii din afacerea din România până când businessul nou începe să se sedimenteze, noi putem asigura finanţare. Am avut cereri din partea unor companii din industria alimentară, din telecom şi din IT”, a mai spus Cosmin Călin.

Pe plan local, banca înfiinţată de Horia Ciorcilă avea la finalul anului 2018 peste 3,7 milioane de carduri în portofoliu, ceea ce înseamnă că instituţia controlează mai mult de o cincime din numărul total de carduri emise de bănci la nivel local. Numărul de carduri emise de Banca Transilvania a crescut cu 24% în 2018, depăşind obiectivul stabilit la începutul anului de creştere cu 16%. BT este liderul pieţei locale de carduri.

Banca Transilvania, care a devenit anul trecut cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2018 un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere faţă de 2017. Rezultatul a fost influenţat de majorarea veniturilor – în condiţiile dublării ritmului de creştere a creditării – şi de ajustarea costurilor. La nivel de bancă profitul a depăşit cu 2,8% nivelul din 2017, în timp ce la nivel de grup avansul a fost de circa 1,2%, câştigul băncii (1,22 miliarde de lei) fiind comparabil cu cel raportat pentru întregul grup (circa 1,26 miliarde de lei).

Către noi orizonturi

Operatorul aerian Blue Air, cea mai mare companie aeriană cu acţionariat privat românesc şi al doilea transportator ca trafic din România, s-a ancorat cu baze în Italia, Cipru şi Marea Britanie, ca parte a procesului de expansiune dincolo de graniţe. Contextul tulburat al Brexitului însă ar urma să scoată Regatul de pe harta Blue Air, compania luând decizia de a închide baza de la Liverpool, în condiţiile incerte care ar urma după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Brexitul este o problemă care afectează aviaţia, un domeniu de altfel foarte sensibil la orice schimbare economică, politică sau meteorologică”, a spus recent Gheorghe Răcaru, vicepreşedinte strategy & international affairs la Blue Air, invitat la conferinţa ZF „Liderii economiei locale. Top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului”. În contextul Brexitului, Blue Air va închide baza pe care o are în Liverpool, Anglia, urmând să opereze în continuare zboruri către şi din această ţară, dar folosindu-se de alte baze. În total, Blue Air are opt baze – în Bucureşti, Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Larnaca (Cipru), Liverpool (Marea Britanie) şi Torino (Italia).

„Ne-am diversificat bazele de operare, ca să nu fim blocaţi într-o singură zonă dacă vor apărea anumite şocuri.”

Blue Air este cea mai mare companie aeriană cu acţionariat privat românesc şi al doilea transportator ca trafic din România, după Wizz Air. Potrivit estimărilor lui Gheorghe Răcaru, în 2018 Blue Air a ajuns la afaceri de 460 de milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Numărul de pasageri transportaţi a ajuns la 5,2 milioane anul trecut.

În 2017, tot ca parte a procesului de expansiune internaţională, Blue Air a semnat un acord de codeshare cu compania italienească Alitalia, ceea ce înseamnă că transportatorul naţional din Italia are propriile numere de zbor pe toate rutele operate de Blue Air din Italia către România şi către baza sa de la Liverpool. Concret, zborurile pe rutele respective pot fi operate de oricare dintre cei doi transportatori aerieni, în funcţie de înţelegerile dintre ei. Din 2018, Blue Air a preluat operarea tuturor zborurilor Alitalia de pe aeroporturile Roma Fiumicino şi Milano Linate, ceea ce înseamnă că acestea sunt operate doar cu aeronavele companiei româneşti.

Recent, Blue Air a atras în acţionariat grupul german Zeitfracht, la finalul unor negocieri demarate la sfârşitul anului 2018. Aceasta a fost a doua schimbare importantă din acţionariatul companiei, după ce Luciana Păunescu şi Tudor Constantinescu au vândut acţiunile către Marius Puiu şi Teodor Cristian Rada, conform datelor din Monitorul Oficial.

Farmec, ingredient în ritualul de frumuseţe din China

Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare jucător local de pe această piaţă, a bifat în 2018 o creştere cu aproape 50% a vânzărilor la export comparativ cu anul anterior. Cea mai nouă piaţă din portofoliul Farmec este China, o ţară pe care compania clujeană a pătruns anul trecut şi care deja, după primul an, a generat o pondere importantă din cifra de afaceri totală a grupului.

„Brandurile noastre au fost totdeauna prezente la export, atât înainte, cât şi după Revoluţie. Produsele sub mărcile Farmec se vând în peste 40 de ţări şi deschidem permanent noi pieţe. Nu doar ne menţinem, dar căutăm ţări noi în care putem ajunge. Anul trecut, China ne-a ajutat foarte mult să creştem”, a spus recent Mircea Turdean, directorul general al Farmec.

În prezent, Farmec are 24 de magazine de brand, dintre care opt sub numele Farmec şi 16 centre Gerovital, fiind astfel singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand. Mai mult, Farmec este prezent în Europa cu şapte magazine – trei în Spania, două în Italia şi câte unul în Grecia şi Ungaria. Fabricarea are loc însă doar pe plan local, la Cluj.

„Deocamdată, producem doar în România, însă pe viitor, dacă vom avea o oportunitate de acest tip, cu siguranţă vom deschide unităţi de producţie şi în alte ţări. Cel mai probabil va apărea la un moment dat necesitatea de a deschide fabrici şi dincolo de graniţe, poate chiar în China. Ei deja ne solicită acest lucru şi vom ţine cont de asta. O astfel de investiţie în afară nu este însă un lucru bun pentru România, deoarece toate taxele şi impozitele vor ajunge în ţara respectivă”, a mai spus Mircea Turdean.

Produsele sub brandul Gerovital sunt exportate în Europa, Asia şi America de Nord. Cea mai mare preponderenţă la export o au brandurile Gerovital şi Aslavital, cele mai solicitate produse fiind cele antirid, antiacneice şi tratamentele de îngrijire pentru păr.

În România, afacerile Farmec Cluj-Napoca au ajuns anul trecut la 237 de milioane de lei (51 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Oficialii companiei preconizează un avans de 15% pentru 2019.

Constructori fără frontiere

Hidroconstrucţia, companie aflată în top zece constructori de pe piaţa locală după cifra de afaceri, derulează lucrări în mai multe ţări în afară de România, printre acestea regăsindu-se Germania sau Iordania. Astfel, pe lângă cele peste 70 de contracte în derulare în ţară, având ca obiect amenajări hidrotehnice complexe, lucrări de gospodărire comunală, construcţii destinate protecţiei mediului, reabilitări de infrastructură rutieră, inclusiv poduri şi pasaje, afacerile Hidroconstrucţia sunt impulsionate şi de proiectele din străinătate.

„În afara ţării – Belgia, Germania, Bulgaria, Iordania – suntem angajaţi în zece contracte de execuţie pentru lucrări civile, reabilitări de drumuri, lucrări hidrotehnice, reabilitări de diguri şi baraje”, spuneau oficialii de la Hidroconstrucţia la începutul acestui an.

De altfel, pentru 2019, Hidroconstrucţia şi-a propus să-şi majoreze cota de piaţă în domeniul construcţiilor din România, dar şi să crească cifra de afaceri pe care o realizează în afara ţării. În plus, planurile prevăd şi penetrarea unor noi pieţe, prin deschiderea de sucursale noi în afara României, în ţări precum Belgia, Germania, Irak, Iordania, Kazahstan.

Hidroconstrucţia şi-a redus în 2018 afacerile cu aproape 25% faţă de anul anterior, pe fondul scăderii investiţiilor statului. Astfel, businessul a ajuns la o valoare de 250 de milioane de lei pe primele 11 luni ale anului trecut.

Hidroconstrucţia, colos ce îşi are originile în Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice, companie de stat înfiinţată în 1961, este cunoscută în special pentru lucrările pe care le-a realizat pe partea de amenajări hidrotehnice în România, printre care hidrocentralele de la Viştea, Avrig sau Arpaşu, însă a construit şi şosele. Compania este controlată de salariaţi.

În bucătăriile ungurilor

KitchenShop, un retailer de echipamente de bucătărie deţinut de antreprenorul român Laurenţiu Ilie, a mers în Ungaria cu primul său magazin în afara ţării. În total, sub acest brand există 17 maga­zine în ţară şi unul în Budapesta, iar Laurenţiu Ilie estimează că, într-un an, maximum doi, această unitate va înregistra afaceri de 3-4 milioane de euro. În total, reţeaua generează afaceri de 10 milioane de euro.

Retailerul lansat pe piaţă în 2009 vinde atât veselă, cât şi electrocasnice mici şi alte echipamente folosite în bucătărie, după cum spune şi numele businessului. Pe această piaţă, compania este de departe cel mai important jucător, produse de bucătărie fiind disponibile şi în hipermarketuri, în magazine de electro-IT sau de bricolaj, însă de regulă nu sunt toate într-un singur loc.

În acest moment, la 10 ani de la lansare, reţeaua KitchenShop numără 18 unităţi fizice: 17 magazine operate în cele mai mari oraşe din România, toate localizate în malluri şi centre comerciale, plus magazinul din Mammut Mall din Budapesta.

În 2019 retailerul Kitchen Shop continuă planul de extindere a reţelei de magazine, fiind interesat să deschidă al doilea magazin în Budapesta, dar şi trei unităţi în ţară – un magazin în Craiova, al doilea magazin în Timişoara şi al doilea magazin în Cluj-Napoca.

Kitchen Shop mai gestionează şi două site-uri prin care comercializează echipamente de bucătărie – unul în România şi unul în Ungaria – şi are în plan pentru anul acesta să lanseze site-ul şi pe piaţa din Bulgaria.

Construcţii Made In Serbia

Grupul producător de materiale de construcţii TeraPlast, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a ales Serbia pentru o primă expansiune cu producţia în afara graniţelor României. Astfel, la sfârşitul anului 2017, compania – originară din Bistriţa – a deschis fabrica de panouri termoizolante din localitatea Leskovac, la aproximativ trei ore de mers cu maşina de Belgrad.

TeraPlast cumpărase în iunie 2017 unitatea de producţie Interlemind din Serbia, aceasta aflându-se în faliment la acea vreme. După deschiderea unei licitaţii pentru vânzare, TeraPlast a decis să plătească 4,3 mili­oane de euro pentru fabrică, fiind de altfel singurul ofertant înscris în cursă. În dotarea unităţii de producţie până la inaugurare, TeraPlast a investit 11 milioane de euro. „Am ales să producem în Serbia pentru că era o piaţă apropiată de România din punct de vedere geografic. Transportul din România către această ţară nu ar fi fost rentabil. Decizia noastră a presupus mult curaj şi multă ambiţie. Mediul de afaceri din Serbia este însă mai prietenos, deşi vorbim despre o ţară care pare că se situează mai jos decât România”, spunea recent Alexandru Stânean, CEO al grupului TeraPlast.

Principalele pieţe pe care le acoperă TeraPlast, prin livrarea de produse din Serbia, sunt ţările din fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania, Ungaria, sudul României şi nordul Greciei. În halele din Serbia lucrează peste 40 de angajaţi, iar aprovizionarea cu materii prime pentru producţia de panouri sandwich (termoizolante) se face de la Bistriţa, sediul central al TeraPlast, unde se află celelalte unităţi de producţie. Divizia TeraSteel – formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi producătorul de învelitori metalice Depaco – a avut contribuţia principală la evoluţia rezultatelor grupului. Veniturile totale ale grupului TeraPlast au fost în 2018 de 805 milioane de lei, aproape duble faţă de anul anterior, potrivit rezultatelor financiare anuale publicate de grupul listat la Bursa de Valori de la Bucureşti. Dacă în 2018 fabrica din Serbia a generat vânzări de circa 15 mil. euro, pentru 2019 TeraPlast estimează vânzări de 25 mil. euro, iar anul 2020 ar putea duce la atingerea pragului de 35 mil. euro. 

Decoraţiuni interioare pentru străinătate

Retailerul online home & deco Vivre a început în 2013 extinderea pe pieţele din Bulgaria şi Ungaria, iar mai târziu a intrat în majoritatea ţărilor importante din regiune. Astfel, vânzările online transfrontaliere Vivre în Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Cehia şi Grecia au ajuns să reprezinte jumătate din volumul total de afaceri al companiei.

Extinderii vânzărilor în zona centrală şi de est a Europei din ultimii ani i-a urmat deschiderea unui nou centru de procesare de comenzi, cel de-al doilea din Europa, după Bucureşti, şi anume în Slovacia, la Bratislava. Ambele centre funcţionează la capacitate maximă, potrivit celor mai recente informaţii furnizate de companie. Vivre Deco, firma care operează businessul local, a fost fondată în aprilie 2012 şi este o asociere între Advisory Delta, Andras Nagy Vajda şi Neogen, companie care deţine şi site-ul de recrutare Bestjobs, conform datelor de la Registrul Comerţului. Grupul Neogen este controlat de antreprenorul Călin Fusu. Retailerul online vinde anual peste 3,5 milioane de produse către clienţii din cele nouă ţări în care operează, pe o piaţă a produselor home & deco ce înregistrează o creştere accelerată de la un an la altul.

Ferestre şi uşi pentru Belgia şi Elveţia

Belgia şi Elveţia sunt primele ţări pe care le-a ales Adrian Gârmacea în vederea extinderii dincolo de frontierele României a businessului său, Electric Plus din Bacău, producător de tâmplărie PVC, rulouri şi uşi de garaj. Primele magazine sub brandul Barrier – din portofoliul Electric Plus – vor fi deschise în 2019.

„Vom continua planul de investiţii în noile facilităţi de producţie şi vom extinde reţeaua de parteneri francizaţi, fiind bugetate zece noi magazine de tip franciză în România, unul în Elveţia şi unul în Belgia. Sunt primele magazine sub brandul nostru – Barrier – pe care le deschidem în afara ţării”, spune Adrian Gârmacea, proprietarul Electric Plus.

Produsele companiei din Bacău se vând şi în prezent în magazine în afara ţării, firma având mai mulţi parteneri distribuitori, care comercializează şi produse Barrier, la Torino, Milano, Roma, Bruxelles. Magazine sub acest brand însă nu există în acest moment în străinătate. Pe plan local, există peste 30 de magazine Barrier, toate în sistem de franciză.

Pentru magazinul din Elveţia a fost găsită deja o asociere de parteneri francizaţi formată dintr-un italian, un elveţian, un român şi holdingul înfiinţat de Electric Plus în această ţară, unitatea fiind în curs de amenajare. În Belgia însă, compania încă analizează dacă magazinul va fi operat împreună cu un asociat sau dacă îl va administra direct.

„Magazinul din Elveţia va avea peste 200 de metri pătraţi, iar investiţia de 30.000-50.000 de euro va fi făcută de noi, francizorul urmând să se ocupe doar de amenajare. În Belgia, pe lângă magazin va fi construit şi un depozit”, spune Adrian Gârmacea. Dacă în Elveţia magazinul se va deschide până cel târziu în luna iunie, în Belgia unitatea Barrier va fi inaugurată până la sfârşitul acestui an. Elveţia este una dintre cele mai importante pieţe pentru Electric Plus şi la export, antreprenorul băcăuan justificând acest lucru prin faptul că produsele cerute pe această piaţă sunt foarte similare cu cele vândute în România, astfel că nu sunt necesare game speciale pentru clienţii elveţieni. În prezent, producătorul din Bacău distribuie ferestre şi uşi PVC şi în Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria şi Italia, dar şi în Asia şi Africa, în special în nordul Africii şi Orientul Mijlociu. În 2018, exporturile au reprezentat circa 20% din întregul business, similar cu 2017.

Vânzările Electric Plus în 2018 au fost cu 11% mai mari faţă de 2017 şi s-au situat astfel la 130 de milioane de lei (circa 28 de milioane de euro), anul trecut fiind cel mai bun din istoria companiei. Electric Plus numără 500 de angajaţi. Pentru 2019, compania prognozează vânzări de 30 de milioane de euro, cu 10% mai mult faţă de 2018.

Electric Plus din Bacău a fost fondată în anul 1995 de Adrian Gârmacea.

Antreprenorii  români intră în cursa pentru primul miliard de euro investit în străinătate

România se află pe ultimul loc între statele din regiune raportat la soldul investiţiilor directe în străinătate, după ce, în 2017, investiţiile româneşti din afara graniţelor au ajuns la 737 milioane de euro, cu mult sub cele ale companiilor din Bulgaria sau Croaţia. Polonia, Ungaria sau Cehia sunt mult mai departe.

Investiţiile directe realizate de companii româ­neşti în străinătate sunt de numai 737 milioane de euro, rezultat cu care România se află pe ultimul loc în regiune, arată o analiză a BNR pe baza unui raport al Naţiunilor Unite. Spre comparaţie, polonezii au plasat peste 25 de miliarde de euro în afaceri din afara graniţelor, iar Ungaria şi Cehia au investiţii directe în străinătate de 23,8 mld. euro, respectiv 19,7 miliarde de euro, arată BNR, care citează informaţii din raportul menţionat. „Pieţele externe reprezintă un motor de creştere pentru orice companie, inclusiv pentru cele antreprenoriale. Din păcate, din zece ţări pe care le-am inclus recent într-o analiză, România este pe ultimul loc, cu investiţii străine directe în străinătate de numai 737 mil. euro, în condiţiile în care următoarea clasată, Letonia, are 1,5 mld. euro, deci suntem departe”, spunea Dumitru Pîrvu, şef serviciu la Direcţia Statistică din BNR. 

Cehii au pompat doar în România peste 1,3 mld. euro în companii, iar investitorii înregistraţi în Ungaria sunt la un pas de 1 mld. euro pe piaţa locală. Nume precum CEZ (Cehia), OTP (Ungaria) sau MOL (Ungaria) se regăsesc pe lista celor mai mari jucători pe pieţele pe care activează.

De partea cealaltă, antreprenorii români par abia acum să capete încredere şi să iasă cu investiţii în afara ţării, după ce mai mulţi ani economia locală a avut doar câteva nume de calibru cu afaceri în străinătate.

Distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque, controlat de Cezar Rapotan, constructorul cu capital privat românesc Hidroconstrucţia sau compania de transport Blue Air, deţinută de doi antreprenori români, sunt trei dintre afacerile antreprenoriale locale care au avut curaj să iasă peste graniţe, pornind business în afara ţării. Cele trei companii se află în top 20 cele mai mari afaceri antreprenoriale din România.

Dacă Hidroconstrucţia are din 1992 filială în Germania, Arabesque şi Blue Air au pariat mult mai târziu pe extinderea în regiune, dar ponderea vânzărilor externe se simte deja în business.

„În evidenţele noastre sunt, pentru anul 2017, aproximativ 260 societăţi cu capital autohton şi aproximativ 170 societăţi cu investiţie străină directă (un total de 430 de companii – n. red.) care au investiţie directă în străinătate”, a mai spus Dumitru Pîrvu. Numărul companiilor locale care investesc în afara graniţelor a crescut în ultimii ani, iar ambiţiile regionale intră şi pe agenda de lucru a antreprenorilor locali. Producătorul de materiale de construcţii Teraplast a cumpărat o fabrică în faliment din Serbia, iar Dorel Goia, cel care a construit afacerea Teraplast, speră să ajungă la vânzări de 2 mil. euro lunar cu unitatea din ţara vecină. Investiţia totală din Serbia a fost de 11 mil. euro, din care achiziţia propriu-zisă s-a ridicat la 4,5 mil. euro.

Şi FAN Courier, liderul pieţei de curierat, controlat de Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu, a deschis un birou la Budapesta pentru a asigura expediţii şi în ţara vecină, iar oficialii de la Cris-Tim, afacerea dezvoltată de la zero de Radu şi Cristina Timiş, se gândesc să construiască o fabrică de mezeluri în străinătate. Tot în Spania a fost şi prima achiziţie de peste graniţe realizată de producătorul local Scandia Sibiu.

„La un nivel de 80.000 de companii româneşti viabile, acest număr de 430 de companii care au ieşit în străinătate este extrem de redus, iar acest lucru face să fim încă sub un miliard de euro ISD-uri”, a mai spus reprezentantul BNR. El arată că aici este şi un potenţial uriaş de creştere pentru businessul antreprenorial. „Suntem şi într-o regiune, a Balcanilor de Vest, care are mare nevoie de investiţii. Eu cred că aici putem creşte extraordinar de mult.”

Programaţi să depăşească graniţele

Afacerile din IT au premisele să depăşească graniţele încă de la înfiinţare

Dacă în alte industrii trecerea de la local la global se face cu dificultate, antreprenorii fiind nevoiţi să facă faţă provocărilor diverse – de la mentalitate la sisteme economice variate – există un domeniu care este deschis din start oportunităţilor de expansiune peste graniţe. Piaţa informaţiilor şi a comunicaţiilor – protagonista celei mai alerte ascensiuni din ultimii ani – porneşte în galopul internaţionalizării, iar un sector în IT închis doar între graniţele ţărilor în care se nasc companiile e greu de imaginat.

A dovedit-o, mai recent, UiPath, o companie fondată în Bucureşti în 2015 de antreprenorii Daniel Dines şi Marius Tîrcă. După mai multe serii de finanţări pe care le-a primit din partea investitorilor, UiPath a fost declarată în 2018 primul unicorn din domeniul IT din România, semn că internaţionalizarea este o condiţie obligatorie pentru succesul businessurilor de acest tip. Prima finanţare, în valoare de 30 de milioane de dolari, pe care UiPath a primit-o în mai 2018, era, la acel moment, cea mai mare finanţare obţinută de o companie de tehnologie lansată în România. UiPath, specializată în dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii, a mai primit ulterior şi alte tranşe de finanţări, compania fiind evaluată în prezent la 3 miliarde de dolari (surse din presa internaţională vorbesc despre o finanţare ce ar evalua compania la 7 miliarde de dolari).

UiPath nu este însă singura companie din IT care a mizat pe internaţionalizare: alte exemple sunt Bitdefender, deţinută de familia Talpeş (care şi-a stabilit prezenţa locală în SUA, Franţa, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia şi Canada) şi Digi, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea (cu operaţiuni atât în România, cât şi în Ungaria, Spania şi Italia).

Nici Iulian Stanciu, fondatorul grupului eMAG, companie înfiinţată în urmă cu 18 ani, nu a ocolit extinderea peste hotare. Platforma tehnologică pe care rulează eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa din România, dezvoltată în mai mult de un deceniu cu investiţii cumulate de peste 150 milioane de dolari, este principalul activ cu care gigantul Naspers şi antreprenorul Iulian Stanciu participă la fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultată în urma tranzacţiei să devină un business de un miliard de euro în şase ani. Potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, tranzacţia vizează formarea unui jucător care să aibă şi o dimensiune şi o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi preţuri competitive şi a ţine piept concurenţei regionale şi globale. Tranzacţia cu Extreme Digital permite grupului eMAG să intre şi pe alte cinci pieţe – Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Austria, dat fiind că retailerul ungar are deja setată baza de operaţiuni în aceste ţări. În prezent, în afară de Ungaria, eMAG mai este prezent şi pe piaţa din Bulgaria şi Polonia.

Expansiunea sectorului IT este ilustrată şi de achiziţia, în 2017, a start-up-ului producător de ceasuri inteligente Vector Watch de către americanii de la FitBit. Vector Watch a fost fondat în 2014 de antreprenorul Andrei Pitiş, iar ceasurile companiei au fost lansate în România în octombrie 2015. Smartwatch-urile au fost dezvoltate de la zero în România, de la proiectare şi design la platforma software sau hardware.

Cu o pondere de peste 5% în PIB-ul României, industria IT&C a furnizat cele mai mari salarii anul trecut, transformând astfel în magnet o piaţă a noilor generaţii.