Antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, a investit 100.000 euro, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost Senior Tech Consultant la KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple, în dezvoltarea şi lansarea pe piaţă a unei aplicaţii mobile al cărui scop este reducerea risipei alimentare. Prin intermediul aplicaţiei, numită bonapp.eco, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 40% - 80%.

“Investiţia noastră iniţială se ridică la 100.000 euro, dar suntem deja în discuţii cu investitori pentru o rundă de finanţare de tip seed”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco. El s-a stabilit în România în urmă cu circa 14 ani, cel mai cunoscut proiect al său fiind TELUS International Europe (companie cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint). Ultimul său proiect de succes a fost fenix.eco, start-up local fondat anul trecut, specializat în vânzarea de smartphone-uri recondiţionate prin intermediul magazinelor şi al segmentului business-to-business, care a fost cumpărat de Recommerce Group, unul dintre cei mai mari jucători în domeniul smartphone-urilor recondiţionate din Europa, cu operaţiuni în 24 de ţări şi afaceri de peste 50 mil. euro la finalul anului trecut. În primul său an de activitate, 2020, fenix.eco a ajuns la afaceri de 1,2 mil. lei.

În cadrul aplicaţiei bonapp.eco, disponibilă pe iOS şi Android, utilizatorii pot achiziţiona deja cu cardul alimente dintr-o reţea de 35 de afaceri afiliate din Bucureşti - supermarketuri, hipermarketuri, restaurante, magazine, brutării, cafenele şi hoteluri. Printre primii parteneri care s-au alăturat reţelei bonapp.eco din Bucureşti se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks şi Up (anterior denumită Chèque-Déjeuner), urmând ca până la finalul anului să fie anunţate şi alte parteneriate.

Lansarea în alte oraşe din România este planificată pentru primul trimestru din 2022, în timp ce extinderea în alte ţări din regiune va începe în al doilea trimestru al anului viitor.

„Credem că această aplicaţie va funcţiona foarte bine pe piaţa din România, deoarece consumatorii pot economisi sume substanţiale de bani cumpărând produse de calitate, în timp ce retailerii pot avea venitru suplimentare, în loc să arunce mâncarea. În plus, mă aştept ca inflaţia să crească mult în 2022, ca atare va fi mult mai atractiv pentru condumatori să aibă posibilitatea de a cumpăra alimente la preţuri reduse. Românii cheltuiesc 40% din bugetul lor pe mâncare şi băutură, în timp ce francezii doar 10%”, a precizat Grégoire Vigroux.

Echipa bonapp.eco estimează că aplicaţia are un potenţial de piaţă de cinci milioane de utilizatori numai în România. Utilizatorul ţintă locuieşte în mediul urban, are cont bancar, îşi doreşte să cumpere produse de calitate şi, totodată, să economisească bani.

“Modelul nostru de business se bazează pe perceperea unui comision de 1,09 euro per tranzacţie, valoarea medie a unei tranzacţii fiind estimată la 5 euro”, a explicat el.

Businessuri similare, care au ca scop reducerea risipei de mâncare, funcţionează foarte bine în străinătate, mai ales în Europa de Vest şi în America de Nord.

“Start-up-ul Too Good To Go, lansat în 2015 în Copenhagen, este deja prezent în 20 de ţări în care are în total 32 milioane de utilizatori. Însă, deşi are success în acele ţări Too Good To Go nu este prezent şi în Europa de Sud-Est. Aşadar, eu împreună cu partenerii mei am văzut această oportunitate de a acapara piaţa regională înainte să intre jucătorii străini. Alte start-up-uri cu model de business similar cu al nostrum sunt şi Karma (Stockholm) şi Phenix (Paris)”, a subliniat cofondatorul bonapp.eco.

Până acum, pe piaţa locală au mai fost lansate câteva aplicaţii similare, însă probabil nu la momentul oportun pentru a avea success.

„La nivel global se iroseşte 40% din cantitatea totală de alimente, conform World Wildlife Fund. Numai risipa de alimente este cauza pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. Pe lângă exacerbarea schimbărilor climatice, risipa alimentară provoacă pierderi semnificative retailerilor. În România, într-o ţară în care mâncarea este scumpă, sunt aruncate anual 5 milioane de tone de alimente.”