Oamenii trebuie să înveţe să ia pauze de la utilizarea tehnologiei, de la a răspunde tot timpul imediat mesajelor de colegi sau şefi sau de la a derula la infinit fluxurile din aplicaţiile de social media, pentru că fără deconectarea de la aceste surse permanente de întreruperi nimeni nu poate fi creativ, nu poate reflecta la anumite teme şi nu poate veni cu idei noi - o calitate esenţială pentru a face faţă schimbărilor şi volatilităţii cu care se confruntă întreaga lume.

“Atunci când vorbim despre tehnologie, mai ales în lumea afacerilor, avem tendinţa de a ne concentra pe schimbările de la nivelul de suprafaţă. Spunem că x va schimba marketingul nostru. Sau că Y ne va schimba operaţiunile. Sau că Z ne va schimba recrutarea. Şi pentru că lucrurile se mişcă atât de repede, ne concentrăm doar pe aceste schimbări de suprafaţă, ceea ce înseamnă că ignorăm adesea impactul cultural mai profund al modului în care aceste instrumente schimbă modul în care acţionăm, ceea ce credem şi ceea ce simţim. Şi cred că este foarte important să înţelegem aceste impact mai profund, pentru că, altfel, nu înţelegem pe deplin cât de mult co-creăm, cu ajutorul tehnologiei, lumea în care trăim astăzi”, consideră Rahaf Harfoush, antropolog digital, autor al mai multor cărţi best seller despre intersecţia dintre tehnologia emergentă, inovaţie şi cultura digitală, şi consultant în legătură cu impactul AI pentru mai multe organizaţii.

“Şi, după cum mulţi dintre voi ştiţi, lumea în care trăim astăzi este una extrem de volatilă şi complexă. Avem pandemia care a schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii lucrează introducând noi aşteptări şi noi moduri de lucru. Avem coliziunea tendinţelor macro. Avem evenimente sociale care au loc. Avem inflaţia şi costul vieţii. Avem schimbările climatice. Avem, de asemenea, ascensiunea tehnologiilor disruptive. Avem inteligenţa artificială (AI) generativă care este folosită în modelele de îngrijire a sănătăţii, care este folosită în arme de către armatele din întreaga lume. Avem, de asemenea, geopolitica. Avem un război care se desfăşoară în Ucraina. Avem o catastrofă care se desfăşoară în Orientul Mijlociu. Avem tensiuni tot mai mari între China şi SUA. Ca să nu mai vorbim că 2024 este un an super-electoral. 40% din populaţia lumii va ieşi la vot anul acesta, inclusiv noi, aici, în UE, în vară. Aşadar, toate acestea înseamnă că există o cantitate imensă de perturbări care se întâmplă. Deci, ce faceţi cu toate acestea? Cu siguranţă nu putem schimba faptul că aceste perturbări au loc, dar ceea ce putem face este să adoptăm un alt tip de mentalitate atunci când au loc aceste perturbări.

Aş dori să vă vorbesc despre o idee de care poate aţi auzit deja şi care a fost transformatoare pentru mine. Şi aceasta este ideea de anti fragilitate. Anti fragilitatea a fost inventată de un economist în acelaşi Nicholas Taleb, autorul cărţii Black Swan, în 2012. Şi a spus că atunci când se întâmplă ceva foarte important pe o piaţă, există trei reacţii posibile.

Primul răspuns este că aceia care nu sunt rezilienţi, pur şi simplu se prăbuşesc. Nu se pot adapta. Nu pot supravieţui. Practic, dispar. Al doilea răspuns este cel pe care mulţi dintre noi îl cunoaştem. Este vorba de cei care sunt rezilienţi. Dacă eşti rezilient, atunci vei supravieţui şi vei supravieţui şocului de sistem şi vei reveni acolo unde erai înainte de întrerupere.

Dar Taleb a spus că există şi o a treia categorie de oameni şi de afaceri cu adevărat interesante. Şi i-a numit pe aceştia antifragili - companii antifragile, lideri antifragili. Ei devin mai puternici după un şoc de piaţă. Ies din el şi sunt înfloritori. Sunt mai buni decât erau înainte. Nu se întorc pur şi simplu la cum erau ci sunt mai buni decât erau de când s-a întâmplat evenimentul.

Şi astfel, pentru a îmbrăţişa acest stil de conducere antifragilă, ce trebuie să facem? Ei bine, trebuie să recunoaştem că a fi rezilient nu mai este suficient. Supravieţuirea nu mai este suficientă. Trebuie să devenim mai puternici. Trebuie să prosperăm. Trebuie să îmbrăţişăm întreruperea şi disconfortul.

Aşadar, astăzi aş vrea să vă vorbesc despre ce înseamnă leadershipul anti fragilitate în contextul peisajului nostru digital, care este domeniul meu de expertiză”.

În medie o persoană este distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi

Rahaf Harfoush a spus că un prim lucru extrem de important este că oamenii trebuie să nu fie permanent atenţi la gadgeturi şi la întreruperile pe care acestea le generează.

“Prima temă despre care vreau să vorbesc este cultivarea concentrării şi a recuperării. Deci tehnologia pe care o folosim, toate vin cu contextul social, ceea ce înseamnă că am decis cu toţii că există câteva reguli care determină modul în care folosim instrumentele pe care le avem astăzi.

Pentru noi, în mod specific la locul de muncă, avem două lucruri care sunt incredibil de importante. Unu, trebuie să fii mereu receptiv. Trebuie să răspunzi imediat. Şi doi, trebuie să fii mereu disponibil. Şi puteţi vedea aceste două lucruri care sunt prioritizate în caracteristicile instrumentelor pe care le folosim zi de zi. De exemplu, aveţi notificări pe reţelele de socializare, pe e-mailuri, pe WhatsApp sau Slack, sau Teams.

Asta pentru ca tu să răspunzi mereu şi ai actualizări de stare care îi spun şefului tău acest lucru. Să-ţi anunţi echipa că eşti acolo. Că eşti disponibil. Acum, ceea ce a rezultat din asta este o cultură în care suntem în mod constant distraşi de întreruperi, întreruperi şi distrageri. În medie o persoană este de fapt distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi şi, de fiecare dată când atingem sau glisăm sau atingem telefonul creierul eliberează dopamină, iar acea dopamină creează un mic ciclu care creează dependenţă. Şi, deşi, da, este foarte util pentru noi să putem transforma asta în acţiune sau educaţie, multe dintre comunicările pe care le primim la locul de muncă doar ne distrag atenţia. Un client are nevoie de ceva. Şeful tău are nevoie de ceva. Un coleg are nevoie de ceva.

Aşadar, sunt multe întreruperi. Problema este că antifragilitatea, ca ideologie de leadership, este un act de creativitate. Trebuie să fii creativ pentru a fi capabil să detectezi oportunităţi, sau să foloseşti o nouă tehnologie sau să înveţi, şi tot trebuie să fii creativ, pentru a fi antifragil. Iar creativitatea necesită o stimulare profundă şi timp neîntrerupt. Necesită să te plictiseşti.

Acum gândiţi-vă la ultima dată când v-aţi plictisit. S-ar putea să vă daţi seama că este foarte greu. Aştepţi o cafea, stai pe telefon, începe şedinţa sau îţi verifici e-mailurile. Îţi aştepţi copilul la antrenamentul de fotbal. Te hotărăşti să citeşti ştirile.

Întotdeauna faci ceva. Cercetătorii au făcut un studiu în care au luat oameni le-au luat dispozitivele şi i-au pus într-o cameră. Şi în această cameră era o masă, un scaun şi un mic dispozitiv mecanic. Când atingeai dispozitivul, acesta genera un curent electric. Au descoperit că oamenii ar prefera să se electrocuteze, decât să se plictisească timp de 25 de minute.

Aceasta este lumea în care trăim astăzi.

Aşadar, avem o cultură de echipă care se concentrează pe reacţia rapidă, în loc ca membrii echipei să îşi ia timp să reflecteze, să se gândească la ce înseamnă toate aceste schimbări pentru a putea detecta oportunitatea. Mesajul pentru voi, pentru toţi cei prezenţi, este că în acest context concentrarea profundă a devenit o abilitate foarte importantă. Trebuie să o exersaţi.

Trebuie să o faceţi cu intenţie, pentru că există atât de multe lucruri diferite care încearcă să vă fure atenţia în mod regulat. Pentru că, ţineţi minte, cea mai bună tehnologie, cele mai bune date, cea mai inteligentă inteligenţă artificială nu vă vor ajuta dacă sunteţi distraşi, dacă sunteţi prea distraşi pentru a putea aplica efectiv cunoştinţele pe care le folosiţi sau pe care le obţineţi”.

Creativitatea necesită odihnă şi recuperare

“Celălalt lucru pe care vreau să îl subliniez este că şi creativitatea necesită, de asemenea, odihnă şi recuperare. Trebuie să te afli într-o stare în care să îţi poţi reîncărca energia. Iar acest lucru este foarte dificil în viaţa noastră digitală din zilele noastre moderne din cauza a ceva numit contagiune digitală. Astfel, cercetătorii au descoperit că atunci când citeşti lucruri online, nu le consumi doar intelectual, ci şi fizic.

Când citeşti despre toate lucrurile pe care le-am menţionat mai devreme, războaiele, volatilitatea, economia, noile tehnologii, tensiunile, voturile, alegerile, corpul tău se activează, sistemul tău nervos se activează, ceea ce înseamnă că trebuie să ne amintim că, de fapt, corpurile noastre umane nu au fost niciodată proiectate să reţină şi să proceseze emoţiile, furia, mânia şi tragedia unei întregi planete.

Aşa că trebuie să vă odihniţi şi trebuie să îi daţi corpului vostru şansa de a se deconecta, pentru că fără odihnă nu vă recuperaţi.

Şi fără recuperare, nu te poţi concentra. Asta înseamnă că poţi fi acasă în weekend, poţi fi în vacanţă, iar dacă dai scroll fără să îi dai corpului tău şansa de a se recupera, nu te recuperezi de fapt sau nu îţi refaci energia. Aşadar, întrebarea la care vreau să te gândeşti este: care este strategia ta tech, privind instrumentele pe care le foloseşti, e-mailul, telefonul, toate dispozitivele pe care le ai la serviciu?

Prioritizează ele de fapt concentrarea profundă şi recuperarea? Şi dacă nu, ce schimbări puteţi face pentru ca ele să o facă?”

Toate platformele de AI generative din lume sunt inutile dacă tu ai abilitatea de a scrie “prompt-uri” dar nu ştii nimic în profunzime, nu ai context, nu ştii ce e fals şi ce e adevărat

“A doua temă se referă la construirea de cunoştinţe şi expertiză aprofundată. Ştiu că auziţi multe despre inteligenţa artificială generativă. Cât de mult schimbă modul în care sunt conduse afacerile?

Când te uiţi la modul în care aceste instrumente sunt complet disruptive, începi să realizezi că ele sunt disruptive doar dacă ai deja un set de competenţe interesante existente. Pentru că multe dintre aceste instrumente încă ne dau răspunsuri foarte greşite. ChatGPT încă oferă foarte multe informaţii inexacte.

Aşadar, dacă nu învăţ cum să validez, dacă nu învăţ cum să îmi îmbunătăţesc expertiza pentru a lucra cu AI, şi dacă devin doar dependent de răspunsurile pe care AI mi le oferă, care sunt riscurile? Risc să mi se dea informaţii şi să nu pot spune că sunt greşite. Aşadar, lucrul important pe care îl văd ca o oportunitate aici este că trebuie să continuăm să ne îmbunătăţim nivelul seturilor noastre de competenţe.

Aşadar, nu uitaţi că o expertiză profundă necesită nuanţe şi necesită mai mult decât a şti cum să dai promptul potrivit. Trebuie să ai context. Trebuie să ai experienţă. Iar aceştia sunt oamenii care au aceste lucruri şi care vor folosi aceste instrumente pentru a fi antifragili, pentru că îşi vor putea face treaba mult mai repede decât oamenii care încearcă doar să o ia pe scurtături.

Aşadar, întrebarea pe care vreau să v-o puneţi este: cum putem să ne aprofundăm sau să ne extindem expertiza astfel încât să putem colabora mai bine cu aceste instrumente, pentru că vă va face mai reflexivi, vă va face mai receptivi.

Aşadar, volatilitatea este noua normalitate. Aceasta este doar realitatea în care trăim în acest moment. Dar cred, de asemenea, că perturbarea şi volatilitatea creează întotdeauna oportunităţi.

Iar diferenţa dintre oamenii care profită de oportunitate şi cei care nu profită este mentalitatea. Aşadar, dacă aveţi abilităţile necesare pentru a putea naviga în incertitudine, pentru a fi de acord cu faptul că nu ştiţi, pentru a putea vorbi despre complexitate şi dualităţi, atunci această perturbare va fi o oportunitate incredibilă pentru voi de a construi companii uimitoare, de a construi tehnologii care au un impact pozitiv.

Nu putem prezice viitorul. Poţi doar să te pregăteşti pentru viitor. Iar asta înseamnă să fii un lider antifragil. Aşadar, într-o lume în care răspunsurile sunt mereu în schimbare, singurul lucru pe care ne putem baza este să punem întrebările corecte.

Suntem pregătiţi pentru o concentrare profundă? Construim sisteme intenţionate de expertiză? Ne aliniem tehnologia cu convingerile noastre? Ascultăm comunităţile digitale? Îmbrăţişăm dualismul? Acestea sunt semnele unui leadership antifragil, deoarece singurul lucru la care poţi deveni cu adevărat bun este să pui întrebări. Aşa că ar trebui să fim de acord să punem întrebări şi să fim de acord să urmăm răspunsurile, indiferent unde ne conduc acestea.”

Rahaf Harfoush a susţinut aceste declaraţii în cadrul evenimentului IQ Digital,  organizat de UPGRADE 100, care a avut loc la Craiova, la finele lunii martie.