Anul trecut o mare parte dintre economişti se aşteptau şi prognozau un 2022 al revenirii economice, în care afacerile se întorceau complet la viaţă, iar oamenii erau din nou liberi să pompeze bani în vacanţe şi în tot ce n-au putut pe fondul pandemiei. Războiul izbucneşte în estul Europei şi lumea se trezeşte la realitate, scrie Finacial Times.

În februarie, Rusia declanşează invazia asupra Ucrainei, iar visul reîntoarcerii la „roaring twenties” (perioada anilor ’20 în SUA, caracterizată de o explozie economică şi schimbări socio-culturale majore – n.r.) se stinge rapid. Pe fondul războiului, economiştii sunt forţaţi să-şi schimbe narativul, abandondând optimismul şi făcând o paralelă între situaţia economică a anilor 1970 şi ceea ce se întâmplă în prezent.

Pe scurt, acum 50 de ani, SUA trimite echipament militar Israelului pentru a rezista conflictului declanşat de o parte importantă a ţărilor arabe împotriva sa. Ca răspuns OPEC lansează un embargo ce avea să creeze una dintre cele mai importante crize petroliere din istorie, lovind în plin SUA. Embargoul a creat un efect în lanţ şi a dus la o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Anii 70 s-au caracterizat printr-o inflaţie de două cifre şi blocarea creşterii economice a naţiunilor din întreaga lume, fenomen cunoscut în prezent ca stagflaţie.

Acum discuţiile privind stagflaţia se reaprind. Şocurile economice încasate de întreaga lume după doi ani de pandemie au fost dublate  războiul ruso-ucrainean care aruncă în aer inflaţia, în timp ce prognozele de creştere economică se deteriorează într-un ritm alert.

Scenariul în care stagflaţia se intoarce sperie bancherii şi le dă mari dureri de cap, pentru că există foarte puţine instrumente monetare care pot combate această problemă. Majorarea dobânzilor poate ajuta la reducerea inflaţiei, însă creşterea costurilor de împrumut riscă să impacteze creşterea economică. Pe de altă parte, dacă băncile decid să păstreze o politică monetară lejeră, inflaţia îşi va continua creşterea.

FMI şi o parte dintre analiştii economici nu consideră că riscul de a experimenta din nou problemele economice ale anilor 1970 este atât de ridicat. Inflaţia nu a ajuns la nivelul de atunci, băncile centrale sunt mult mai indepedente şi există acum un sistem fiscal care îi poate proteja şi pe cei mai vulnerabili.

Aşa cum criza petrolului a produs şocuri asupra economiei globale în anii ’70, la fel şi cei doi ani de pandemie au pus o presiune uriaşă asupra rezervelor de bunuri şi servicii din întreaga lume.

Înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, preţurile deja ajungeau la maxime istorice în mai multe ţări printre care SUA, Marea Britanie şi zona euro. Explozia preţurilor a fost cauzată direct de pandemia care afectat lanţurile de aprovizionare şi a determinat băncile să implementeze largi sisteme de sprijin fiscal şi politici monetare care să se plieze pe problemele economice din ultimii doi ani.

Analiştii sunt de părere că economia globală se va contracta în aceest an. Prognoza de creştere economică globală a fost redusă de la 4,1% la 3,3%, pe fondul războiului. Mai mult, inflaţia globală este aşteptată să crească cu două procente, până la 6,2%, depăşind şi cele mai negre prognoze din ianuarie. FMI şi-a redus de asemenea prognoza de creştere economică pentru 143 de ţări,  care sunt responsabile de 86% din PIB-ul global.

„Dacă stagflaţia va veni, ea va însemna pentru oameni venituri mai mici şi dificultăţi economice care vor continua să crească”, a declarat directorul FMI, Kristalina Georgieva.