„Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta. 

Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR. 

În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.

APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:

•          Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;

•          Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator. 

Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.