Relansarea economică globală ar putea fi şi mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri şi creşterea sărăciei, se arată în cel mai recent Raport de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Printre vulnerabilităţi, menţionate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc: eşecul de a ţine pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariţia unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar şi permanentizarea şomajului tehnic.

Factorii decidenţi ar putea influenţa obţinerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei şi reforme structurale, care să stimuleze productivitatea şi sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea şi educaţia, prioritizează investiţiile în tehnologii, îmbunătăţesc guvernanţa şi cresc transparenţa datoriilor.

Investiţiile în proiecte de infrastructură verde şi adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susţine niveluri mai ridicate de creştere economică, contribuind în acelaşi timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanţa îmbunătăţită şi reducerea corupţiei pot sta la baza unei creştereri economice pe termen lung. Transparenţa ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane şi ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creştere economică.

Creşteri economice sub estimări

Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va creşte cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forţă a noilor cazuri de infectări cu COVID-19. În acelaşi timp, pentru România este estimată o creştere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% faţă de previziunile din iunie 2020.