Pe plan local, riscul de piaţă rămâne la un nivel ridicat, cu tendinţă de stagnare, pe fondul contagiunii şi al interconexiunilor, pieţele financiare reacţionând prompt la materializarea oricăror tensiuni şi factori de risc, deşi înăsprirea condiţiilor financiare împreună cu situaţia geopolitică au o influenţă ridicată asupra acestora, potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în raportul de stabilitate a pieţelor financiare nebancare.

Toate celelalte riscuri (de credit, de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate şi operaţional) sunt evaluate ca fiind la un nivel mediu spre ridicat, cu tendinţe de creştere sau de stagnare. Totodată, creşterea riscului sistemic pentru economia românească este explicată într-o mare proporţie de riscuri exogene. Piaţa de capital din România este sensibilă la aceiaşi factori de risc regionali care influenţează randamentele burselor din Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, pieţele de capital importante din punctul de vedere al capitalizării acţionând prin transmiterea de volatilitate către pieţele de capital mai puţin interconectate şi mai mici din punct de vedere al capitalizării”, conform raportului.

Din perspectiva pieţei asigurărilor, creşterea ratei inflaţiei are un impact negativ din două perspective: pe de o parte, majorarea cheltuielilor de achiziţie şi administrare şi a valorii daunelor determină o creştere a costurilor pentru asigurători, iar pe de altă parte scăderea puterii de cumpărare a populaţiei ca urmare a creşterii generalizate a preţurilor poate determina o contracţie a cererii.

“Societăţile de asigurare sunt expuse la două potenţiale riscuri: creşterea costurilor şi o potenţială scădere a veniturilor. Cu toate acestea, pe plan local, piaţa asigurărilor rămâne dominată de segmentul asigurărilor auto obligatorii, ceea ce diminuează riscul de scădere semnificativă a veniturilor asigurătorilor. Expunerea societăţilor de asigurare din România faţă de obligaţiunile guvernamentale se menţine semnificativă, menţinându-se riscul generat de creşterea bruscă a randamentelor guvernamentale cu impact asupra valorii de piaţă a titlurilor de stat aflate în portofoliile asigurătorilor”, se mai arată în raportul de stabilitate.

Diminuarea avansului inflaţionist pe parcursul anului 2023 a avut o influenţă pozitivă în pieţele financiare, acestea recuperând o parte din deprecierile suferite anterior. În continuare, perspectivele asupra stabilităţii financiare la nivel european rămân fragile, dinamici adverse ale pieţelor putând crea şi propaga noi şocuri, însoţite de presiuni asupra lichidităţii. Fondurile de pensii private din România au înregistrat creşteri importante ale activelor în anul 2023, la momentul actual sistemul aflându-se în continuare într-o etapă de acumulare, neexistând presiuni pentru vânzare, întrucât nivelul plăţilor este unul foarte redus.

Pe parcursul anului 2023 au fost operate plăţi în Pilonul II în valoare de 919 milioane de lei (0,73% din activele totale de la finalul lunii decembrie), respectiv 113 milioane de lei în Pilonul III (2,38% din active totale). Riscul de lichiditate se află de asemenea la un nivel scăzut, un procent de 1,14% din activele întregului sistem fiind deţinute în conturi curente şi depozite pe termen scurt (aprx. 1,5 miliarde de lei). Politica investiţională din cadrul portofoliilor fondurilor de pensii private continuă să fie axată pe piaţa financiară locală (aproximativ 93% din active având emitenţi români), orientată în special în instrumente cu venit fix (73%) şi acţiuni (23%).

La finalul lunii decembrie 2023, fondurile de pensii private aveau plasamente în valoare de 17,07 miliarde de lei într-un număr de 14 emitenţi de acţiuni cu scor ESG, reprezentând 55,5% din totalul investiţiilor în acţiuni, respectiv 13% din activele totale.

Banca Centrală Europeană a derulat cel de-al doilea test de stres privind riscul climatic, ce a completat testul de stres climatic pentru supravegherea bancară al BCE ce viza riscurile la adresa băncilor, prin extinderea domeniului de aplicare, analizând totodată şi firmele şi gospodăriile, exerciţiul având ca obiectiv testarea rezistenţei firmelor, gospodăriilor şi a băncilor în trei scenarii de tranziţie: tranziţie accelerată, tranziţie de tip late-push şi tranziţie întârziată. Rezultatele au arătat că întârzierea tranziţiei şi lipsa totală de acţiune sunt mai costisitoare pe termen lung comparativ cu o tranziţie mai rapidă care, deşi ar implica iniţial costuri mai mari cu investiţiile şi energia, pe termen mediu riscurile financiare ar scădea, investiţiile în energie regenerabilă amortizându-se mai repede şi, în cele din urmă, reducând cheltuielile cu energia. În contextul interesului crescut pentru investiţiile ESG, cresc şi riscurile generate de dezinformarea ecologică.

Pe lângă pierderile cauzate investitorilor individuali, dezinformarea ecologică poate avea consecinţe profunde asupra încrederii întregii comunităţi de investitori în eficacitatea regimurilor de publicare a informaţiilor legate de durabilitate, cu efecte secundare negative asupra finanţării necesare pentru tranziţia la o economie mai sustenabilă, se mai arată în raportul de stabilitate publicat de ASF.

Din perspectiva efectelor schimbărilor climatice, se observă pe parcursul ultimilor ani o creştere la nivel global a frecvenţei şi severităţii dezastrelor naturale. Impactul unor astfel de evoluţii este semnificativ pentru societăţile de asigurare, ca urmare a creşterii în timp a valorii daunelor plătite pentru evenimentele de catastrofe naturale legate de vreme/climă. În ceea ce priveşte România, Banca Mondială confirmă în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea vulnerabilitatea la catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice. Inundaţiile şi seceta sunt principalele categorii de dezastre naturale identificate de BM la care ţara este expusă, putând genera riscuri macro-financiare semnificative. Având în vedere gradul scăzut de cuprindere în asigurare din România, este necesară şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile ce decurg din schimbările climatice şi a pierderilor potenţiale generate de acestea. Asigurarea împotriva catastrofelor naturale reprezintă un instrument cheie pentru atenuarea pierderilor generate de evenimentele extreme legate de climă, oferind finanţare gospodăriilor şi companiilor în cazul materializării acestor riscuri.