"Interzicerea fără discernământ a publicităţii în audio-vizual este o supra-reglementare inutilă şi chiar dăunătoare, cu efecte negative atât pentru populaţie, cât şi pentru stat, prin pierderea veniturilor din taxele asociate publicităţii. Reclamele la produse farmaceutice nu au doar rol comercial, ci şi acela de informare. Prin interzicerea totală a publicităţii în audio-vizual s-ar interzice dreptul la informare. În plus, publicitatea la medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală este deja reglementată de ANMDM, iar pentru restul produselor şi serviciilor destinate sănătăţii, de către CNA. Tot ce avem de făcut este să aplicăm strict prevederile deja existente", a declarat pentru MEDIAFAX directorul executiv al Asociaţíei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţíu Mihai.

Textul actual al legii conţine neclarităţi, precum sintagma "produse medicamentoase", care nu se mai regăseşte nicăieri în legislaţie.

"Susţinem retrimiterea proiectului de lege înapoi în Parlament, pentru că, aşa cum a fost adoptat, este neclar, dublează legislaţie deja în vigoare, fără să aducă ceva nou. Exprimările din textul legii, ca de exemplu «produse medicamentoase», nu mai sunt de găsit nicăieri în legislaţia românească. Nu rezultă de nicăieri despre ce fel de medicamente este vorba, textul legii spune că se interzice reclama la «produse medicamentoase» şi nu ştim ce sunt alea", a afirmat Mihai.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul a adoptat, luni, acest proiect de lege cu 100 de voturi "pentru" şi şapte voturi "împotrivă", deşi a primit un raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică, întrucât iniţiativa "impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene". Proiectul de lege a primit anterior votului rapoarte negative din partea Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, CNA, Comisiilor de Cultură şi Media şi Comisiilor de Sănătate din ambele Camere ale Parlamentului.

Categoria unde ar putea fi aduse îmbunătăţiri legislaţiei actuale este cea de suplimente alimentare, a adăugat directorul APMGR.

"Rămân suplimentele alimentare, a treia categorie de produse şi care apar în reclamele media, dar care nu se văd în textul legii deloc. Rămân oricum neacoperite aceste suplimente alimentare. În niciun caz, dacă mergem pe logica legislaţiei existente, n-ar putea suplimentele alimentare să fie incluse în categoria «produse medicamentoase». Orice lege trebuie să aibă nişte definiţii şi atunci putem pune şi armamentul uşor calibrul sub nouă milimetri între produsele medicamentoase, dacă vrem neapărat. Mai mult, suplimentele alimentare nu mai sunt aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi sunt doar notificate, respectiv avizate, de Institutul de Bioresurse Alimentare, care ţine de Ministerul Agriculturii. Reclamele la suplimente sunt supuse legii audiovizualului şi CNA este cel care poate fi sesizat", potrivit reprezentantului producătorilor de medicamente generice.

El a subliniat că problemele în privinţa suplimentelor alimentare apar mai ales pe canalele de teleshopping, unde sunt reclame care pretind beneficii mai mari decât cele reale. 

"Suplimentele alimentare sunt o categorie unde chiar sunt probleme şi este vorba de canalele de teleshopping, unde sunt multe reclame la suplimente alimentare care, de multe ori, par să întreacă limitele şi să pretindă că aduc beneficii mai mari decât cele reale şi aici poate că ar fi întradevăr necesar un demers legislativ nou, dar textul legii, aşa cum a fost aprobată, nu zice nimic de partea asta, pe care chiar ar putea fi probleme. Susţinem retrimiterea în Parlament pentru că este loc de îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, dar nu cum este textul actual al legii, care le lasă pe toate descoperite", a afirmat Mihai.

Reclamele la produse farmaceutice şi alte servicii au rol comercial dar, dat fiind specificul, în egală măsură de informare, a punctat, la rândul său directorul general al Terapia Sun Pharma şi preşedinte al APMGR, Dragoş Damian, într-o opinie remisă MEDIAFAX.

"Primii afectaţi vor fi pacienţii care, nemaifiind informaţi despre existenţa unor preparate simplu şi sigur de administrat, fie vor face coadă la medic pentru simptome care pot ceda la un preparat banal, fie vor cere în farmacie o soluţie la problema lor care ori nu-i va ajuta, ori va fi ce mai scumpă. Sistemul sanitar însuşi riscă astfel să fie blocat de o supra-adresare la medic în absenţa altor surse de informaţii", a spus Damian.

Statul este la rândul lui afectat, întrucât aprobarea publicităţii la medicamente prin ANMDM este tarifată, iar interzicerea publicităţii va face că statul să nu mai încaseze bani din această activitate.

De asemenea, întregul lanţ de producţie/comercializare/servicii se va clatina, urmând ca "victimele" să apară în primul rând dintre producătorii sau prestatorii de servicii mici, care neavând alte modalităţi de a-şi promova produsele, vor deveni insolvabili. Vor uma, printre alţii, distribuitorii şi farmacistii, care vor pierde din încasări, consideră Damian.

Legea în forma actuală ar afecta, de asemenea, încasările pentru agenţiile de publicitate şi trusturile de media şi ar introduce discriminări între publicitatea pe canalul audio-vizual şi cea din presa scrisă, outdoor, online, social media.

Potrivit preşedintelui APMGR, controlul publicităţii exagerate, mincinoase, înşelătoare la produse şi servicii medicale poate fi controlată prin aplicarea cu mai mare stricteţe şi severitate a legilor CNA în vigoare, limitarea unui clip publicitar la maxim 30 secunde, interzicerea utilizării de testimoniale sau role-play-uri cu persoane notorii sau celebre, stabilirea unor tarife de cost pentru aprobarea reclamelor, sancţionarea cu amenzi ustoratoare ale agenţilor de publicitate sau trusturilor media care nu se conformează, dar şi mecanisme de (auto)control şi (auto)cenzură din rândul agenţilor de publicitate (asociaţii profesionale, RAC, etc.).

"Sunt măsuri simple, de bun simţ, care pot pune la adăpost pacienţii şi consumatorii de publicitatea înşelătoare sau mincinoasă fără a afecta structurile care fac parte din angenaj", a punctat Damian.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din Romania: Actavis, AC Helcor, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed Alvogen Romania, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia - a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Constanţa şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă. Industria generică locală contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.