Clasamentul unităţilor şcolare din Bucureşti realizat pe baza mediilor generale obţinute la examenul de bacalaureat din acest an a fost dominat de colegii naţionale, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Educaţiei şi de la platforma BacPlus.

♦ Pe primul loc în clasament este Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu, cu o medie generală de 9,40 ♦ Pe următoarele două locuri sunt Colegiul Naţional Sfântul Sava, cu o medie de 9,39, şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, cu 9,38 ♦ Ponderea mediilor peste 9 a fost mai mare de 65% pentru fiecare dintre şcolile incluse în top.

Clasamentul unităţilor şcolare din Bucureşti realizat pe baza mediilor generale obţinute la examenul de bacalaureat din acest an a fost dominat de colegii naţionale, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Educaţiei şi de la platforma BacPlus.

Aşadar, toate unităţile şcolare din top zece cu cele mai bune medii generale la examenul de bacalaureat de anul acesta sunt colegii. Toate aceste colegii incluse în clasament au avut medii generale mai mari de 9 la examen.

„Avem foarte multe justificări pentru că sunt doar colegii în top. În colegii se intră cu medii foarte mari, deci copiii au deja pornire foarte bună. Se dă admitere, o parte dintre absolvenţii de gimnaziu optează tot pentru un anumit nivel de pregătire, deci este şcoala pe verticală, să-i spunem”, a spus pentru ZF Genoveva Farcaş, profesor la Colegiul Naţional Pedagogic Vasile Lupu din Iaşi şi fost inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi.

Pe primul loc în clasament este Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu, cu o medie generală de 9,40 şi cu o pondere a mediilor peste 9 de 85,2%. Pe următoarele două locuri sunt Colegiul Naţional Sfântul Sava, cu o medie de 9,39, şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, cu 9,38.

Un alt aspect important de subliniat este că ponderea mediilor peste 9 la examenul de bacalaureat a fost mai mare de 65% pentru fiecare dintre şcolile incluse în top.

Colegiile sunt unităţile de învăţământ care au şi clase de gimnaziu. Pentru a putea învăţa în aceste colegii, elevii trebuie să treacă de un proces de selecţie în clasa a V-a.

Este important de menţionat că elevii acestor colegii nu intră automat mai departe în cursurile liceale ale aceleiaşi instituţii de învăţământ, ci trebuie să aibă notele de admitere cerute sau, după caz, să dea din nou o probă de admitere, de data asta pentru liceu.

Titlul de colegiu naţional se acordă prin un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial în anul 2013, pe vremea ministrului Remus Pricopie. Astfel, titlul de colegiu naţional se acordă instituţiilor de învăţă­mânt pe baza perioadei de activitate, de peste 75 de ani, pe baza rezultatelor înre­gis­trate de elevi la concursuri şi examene, pre­cum şi pe baza calităţii cadrelor didactice.

În ceea ce priveşte cadrele didactice, se ia în considerare ce grade didactice au ei, dacă au un doctorat sau dacă se implică în cercetare ştiinţifică şi pedagogică. Colegiile naţionale pot avea doar clase de liceu pentru profilul teoretic, nu şi tehnologic ca celelalte colegii/licee.

În ceea ce priveşte finanţarea nu există diferenţe între un colegiu naţional şi un liceu.

„Nu ar trebui să fie o finanţare suplimentară, pentru că finanţarea este per capita, în funcţie de numărul de elevi dintr-o instituţie, statul alocă o anumită sumă care se poate vedea, trebuie să fi transparentă suma de bani”, a explicat Genoveva Farcaş.

Metodologia din anul 2013 prevede că o unitate şcolară care aplică pentru statutul de colegiu trebuie să implementeze cel puţin un proiect de finanţare externă, de mobilitate sau de dezvoltare în ultimii 5 ani.

„Asta înseamnă că cel care candidează pentru statutul de colegiu trebuie să aibă între activităţile bifate şi un proiect cu finanţare europeană, în sensul în care eu şcoală am aplicat pentru Erasmus, adică am scris un proiect cu echipa mea şi mi s-a finanţat de către Uniunea Europeană, un proiect de tip răspuns sau un proiect POCU de mobilităţi profesionale, deci nu are treabă aici cu finanţarea. Este dovada faptului că eu am o echipă competentă care iată, nu doar că stă cu mâna întinsă la stat, ci vine şi cu o finanţare suplimentară pentru că a aplicat pe un proiect cu finanţare externă”, a detaliat Genoveva Farcaş.

Dacă ar exista diferenţe de finanţare între cele două tipuri de şcoli, ar interveni Consiliul pentru Combaterea Discriminării, susţine ea.

„Nu ar fi firesc. Finanţarea înseamnă şi salariile profesorilor, iar cu cât am un grup profesoral cu grade didactice, cu doctorat, cu atât să aloc mai mulţi bani, însă asta se reglează în interiorul judeţului. Eu, inspectorat, pot să iau nişte bani de la o şcoală şi să aloc pentru salarii la Colegiul Naţional, pentru că acolo trebuie să fie plata profesorilor mai mare”, a mai spus Genoveva Farcaş.