Doar 147.000 de firme au fost create anul trecut în România, cu 5.000 mai puţine decât în 2022, acesta fiind cel mai redus nivel post-pandemie, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

„Este o combinaţie între creşterea taxelor şi contextul economic. Dacă auzi tot timpul că vor creşte taxele, mai greu iei decizia să începi o afacere. Mai mult, într-un context economic în creştere este mai uşor să începi o afacere, când este un context mai dificil cu inflaţie ridicată, cu scăderea puterii de cumpărare, dorinţa de a începe o nouă afacere este amânată. Este o perioadă de conservare a resurselor“, spune Radu Georgescu, managing partner al CFO Network, companie de servicii contabile şi de consultanţă financiară.

Taxele şi impozitele au crescut de la 1 ianuarie 2024, însă toate anunţurile politicienilor cu privire la creşterea taxării au speriat mediul de business, în special pe cei care aveau în plan să îşi deschidă o microîntreprindere. Nu doar creşterile de taxe îi sperie pe micii antreprenori, ci mai ales lipsa informaţiilor clare şi predictabile.

„Anul trecut am numărat peste 450 de modificări legislative în zona de antreprenoriat şi IMM. Este epuizant pentru un mic antreprenor. Nu neapărat un paragraf al unei legi noi mă îngrijorează, ceea ce este solicitant de gestionat este modul constant al modificărilor. Abia învăţăm o procedură, un proces că deja s-a şi schimbat. Este un efort epuizant pentru un antreprenor“, a spus la Afaceri de la zero Kinga Kelemen, o antreprenoare din Cluj care a creat brandul Lanelka, ce produce haine folosind materiale second-hand şi are o cifră de afaceri de 150.000 de lei.

Pentru un business la început de drum, perioada de start aduce şi mai multe provocări până reuşeşte să îşi găsească locul în piaţă. Radu Georgescu spune că pentru micile businessuri, la început de drum, şansele de eşec sunt şi mai mari când economia devine instabilă faţă de companiile deja existente în piaţă.

Temerea şi neîncrederea au fost principalii factori care au contribuit la decizia de amânare a deschiderii de noi companii, este de părere Inga Ţigăi, tax partner, head of tax & legal technology, KPMG în România.

„După pandemie, lumea a trebuit să îşi recapete încrederea că poate să îşi întemeieze un business, că are o piaţă de desfacere, că nu va avea alţi factori externi care să stopeze această dezvoltare. Dacă eu m-aş hotărî să îmi fac un business, aş avea nevoie de 6-8 luni ca să îl pun pe picioare, să îmi dau seama, să studiez piata, să creez un produs minim viabil. Trebuie să avem în vedere aceşti factori cauzaţi de frica care au stopat apetitul pentru business“, spune Inga Ţîgai, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Numărul de companii înfiinţate în 2023 a fost tras în jos de SRL-uri, care au înregistrat cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Doar 96.000 de SRL-uri au fost deschise anul trecut. Pe de altă parte, numărul de PFA-uri este la un nivel record, peste 39.000 de astfel de entităţi au fost deschise în 2023, cel mai mare număr din ultimii ani, potrivit datelor Registrului Comerţului.

Sectoarele economice care au mult mai puţine companii faţă de anul anterior au fost industria extractivă, industria prelucrătoare, sănătate şi asistenţă socială şi distribuţia apei. Alte sectoare au înregistrat stagnări sau creşteri foarte mici. Un singur sector economic a avut o creştere semnificativă anul trecut faţă de anul anterior, anume agricultura, care a adăugat cu 175% mai multe companii, până la 11.000 de firme noi.