♦ Creşterea economică de doar 0,8% anunţat de INS pentru T2 2024 i-a surprins pe mai toţi economiştii pentru că datele lunare sugerau o creştere între 2 şi 3%

„Neaşteptat de slabe“ acesta a fost re­frenul eco­nomiştilor repetat ieri cu referire la datele furnizare de Statistică privind creşterea PIB în T2.

Iar mirarea este cu atât mai mare cu cât, fiind an electoral, guvernul a majorat pensii şi salarii, nu s-a mai uitat la deficitul bugetar care va atinge în acest an 7% din PIB, în ciuda avertismentului guvernatorului BNR Mugur Isărescu şi al altor economişti care au spus că cheltuielile sunt scăpate de sub control. Banii şi împrumuturile contractate de populaţie au ţinut consumul sus (plus 9,9% în T2), dar nu au putut compensa alte scăderi pe industrie, construcţii, exporturi. În tot acest iureş cu „majorăm taxe, nu le majorăm“ şi cei care putea investi au fost mai reţinuţi (construcţiile rezi­denţiale s-au prăbuşit, practic).

Aşa că consumul a crescut, dar pe importuri obţinute cu bani împrumutaţi, după cum spune Adrian Codîrlaşu, vice­pre­­şedintele CFA România, care adaugă: În lumina noilor date, creşterea probabilă în 2024 va fi, pe tot anul, de 1%. Aşa stând lucrurile, 2025 va fi un an greu şi va veni, cel mai probabil, cu creşteri de taxe şi nu mai este exclusă chiar o recesiune.

Despre o ajustare fiscală în 2025 vorbeşte şi Ionuţ Dumitru: „Deficitul bugetar este mult prea mare şi vor fi presiuni pentru reducerea lui. Deficitul de 7% din PIB în 2024 ar fi tre­buit să ajute economia (pentru că sunt mai mulţi bani în circuit), dar nu a făcut-o, ceea ce arată risipa extrem de mare a gu­vernului. („Ne-am împru­mu­tat ca să consumăm“ - Codîrlaşu.)

Ca măsură imediată, insti­tuţiile de credit au anunţat revizuirea în jos a prognozelor de creştere.

Raiffeisen îi va recalcula prognoza de creştere spre 1%, „unu şi ceva“ (nu este o cifră oficială). Erste Bank a anunţat că-şi va modifica prognoza de creştere de la de la 2,9%, până ieri, la 1,4% pentru întregul an. În aceeaşi vreme, ING Bank a decis să revizuiască în scădere prognoza privind creşterea PIB în 2024, de la 2,8% la 2%.

„Datele de astăzi schiţează o imagine destul de sumbră a unei creşteri mai lente decât se aştepta. Sunt necesare îmbunătăţiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creşterea să se accelereze în acest an. Riscurile de scădere a ratelor au crescut“, spun analiştii ING.