Pandemia de COVID-19 ar putea costa economia globală peste 9.000 de miliarde de dolari în 2020 şi 2021 - adică mai mult decât valoarea economiilor Japoniei şi Germaniei combinate, a spus Gita Gopinath, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional.

Potrivit barrons.com, acest scenariu ar fi valabil dacă eforturile de combatere a pandemiei ar duce la scăderea răspândirii virusului în cea de-a doua jumătate a anului. Într-o astfel de situaţie, FMI previzionează o contractare cu 3% a economiei, mult mai rău decât declinul de 0,1% înregistrat în criza financiară globală şi cu siguranţă total diferit decât scenariul anticipat la începutul anului, când economia globală se îndrepta spre o creştere de 3,3%.

Pe de altă parte, Gobinath apreciază că economia globală îşi va reveni în 2021 cu un ritm de creştere de 5,8%.

Acest ar fi însă scenariul optimist. În cel mai negativ posibil, dacă pandemia nu va dispărea în a doua jumătate a anului, iar ţările vor menţine măsurile de restricţie şi atunci, FMI anticipează că PIB-ul ar putea să scadă cu încă 3% în 2020 şi cu încă 8% faţă de scenariul de bază dacă pandemia continuă şi în 2021.

În declaraţia ei, Gopinath recunoaşte costurile măsurilor luate de guverne, dar le descrie drept necesare. De asemenea, ea subliniază că este nevoie de o cooperare globală împotriva acestei recesiuni. „Ţările ar trebui să continue să cheltuie sume consistente pe sistemele de sănătate, să realizeze testări în masă şi să se abţină de la restricţiile de schimburi comerciale când vine vorba despre echipamentele medicale. Un efort global trebuie să asigure că atunci când terapiile şi vaccinurile sunt dezvoltate, atât ţările bogate, cât şi ţările sărace vor avea acces imediat”, spune Gopinath.

În contextul măsurilor de distanţare socială, anumite ţări înregistreză succes împotriva răspândirii coronavirusului, observă Gopinath. Însă odată cu incertitudinea, ea subliniază necesitatea unor politici chiar şi mai îndrăzneţe. „Politicile domestice şi internaţionale trebuie să fie lansate la nivelul ţărilor şi recalibrate pe măsură ce noile date devin valabile”, a spus ea.

„Acţiunile curajoase ale medicilor şi asistentelor trebuie să se potrivească celor care stabilesc politici în toată lumea astfel încât împreună să depăşim criza.”

De asemenea, ea spune că este nevoie de pregătirea pentru revenire, cu politici ţintite care să includă modalităţi de ajutare a companiilor pentru a face angajări şi a repara bilanţurile acestora - cooperarea este crucială, spune ea - atât în ce priveşte oferirea de stimuli fiscali în mod coordonat, cât şi într-un mod în care să se lupte împotriva deglobalizării astfel încât productivitatea să nu fie afectată.

Toate acestea vor fi discutate în cursul acestei săptămâni, după ce miniştri de finanţe şi băncile centrale se întâlnesc în mod virtual în încercarea de a stabiliza economiile şi sistemul financiar global şi căutarea unei modalităţi de revenire.