Am auzit de atâtea ori: fie acţionăm pentru a combate schimbările climatice şi a proteja natura, fie ne confruntăm cu preţul ridicat al inacţiunii noastre. Iar acest preţ creşte în fiecare zi, spune Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene într-un articol de opinie pentru Financial Times.

Să luăm în considerare doar câteva exemple recente: inundaţiile din Spania, seceta din bazinul Amazonului sau furtunile din America de Nord. Aceste fenomene sunt devastatoare în sine, dar şi pentru faptul că subminează fundamentele economiilor noastre.

Combaterea crizei climatice şi a distrugerii naturii necesită investiţii urgente în trei direcţii: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea şi ajutorul în caz de dezastre. Cu alte cuvinte, trebuie să reducem cât mai mult posibil impactul schimbărilor climatice, să ne pregătim pentru ceea ce nu putem evita şi să-i ajutăm pe cei grav afectaţi.

Toate aceste măsuri sunt vitale — şi toate sunt costisitoare. Dar, până acum, am mobilizat doar o fracţiune din finanţarea necesară.

Pentru a ne menţine pe drumul către atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, investiţiile globale în combaterea schimbărilor climatice, necesare pentru tranziţia economiilor noastre, trebuie să ajungă la 11.700 de mii miliarde de dolari anual până în 2035, potrivit estimărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Aceasta reprezintă aproximativ 10% din producţia economică globală.

Tranziţia energetică, de exemplu, necesită triplarea investiţiilor în energie curată până în 2030. Este urgent să folosim toate sursele posibile de capital şi să creăm condiţiile de reglementare necesare pentru a proteja natura şi a ne finanţa viitorul.

Schimbările climatice şi degradarea naturii vor transforma societăţile noastre, indiferent de acţiunile pe care le întreprindem. Asta înseamnă că trebuie să ne adaptăm şi să devenim mai rezilienţi — şi să facem acest lucru într-un mod echitabil şi just.

Chiar şi în cele mai optimiste scenarii, guvernele vor trebui să-i sprijine pe cei mai vulnerabili.

Întârzierea în atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice creşte riscul de dezastre naturale şi, implicit, nevoia de ajutor în caz de dezastre. Este în special responsabilitatea ţărilor puternice să le ajute pe cele mai vulnerabile, din motive umanitare şi economice. Însă şi aici, eforturile noastre sunt departe de a fi suficiente, iar finanţarea este mult sub nivelul necesar.

Acest lucru se datorează parţial diferenţei tot mai mari între pierderile asigurate şi cele neasigurate. Conform Swiss Re, doar 38% din cele 280 de miliarde de dolari în pierderi economice globale în 2023 au fost asigurate, majoritatea concentrându-se în lumea industrializată.

Schimbările climatice şi degradarea naturii reprezintă ameninţări la adresa economiei mondiale. De aceea, Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale le iau în considerare atunci când încearcă să menţină stabilitatea preţurilor, soliditatea băncilor şi siguranţa sistemului financiar.

Sarcina noastră este de a colecta şi analiza date despre cum influenţează schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii băncile şi economia. Aceasta poate contribui la o orientare mai eficientă a finanţării deja angajate şi viitoare, astfel încât economia să fie aliniată cu obiectivele Acordului de la Paris.

Însă guvernele sunt cele aflate în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice. Ele au mijloacele şi instrumentele pentru a acţiona, dar nu pot face asta singure.

Companiile, pieţele de capital şi investitorii în inovaţii sunt, de asemenea, esenţiali în finanţarea inovării verzi. În cadrul UE, politicile structurale, stimulentele fiscale (precum preţul carbonului şi eliminarea subvenţiilor pentru combustibili fosili), planurile de tranziţie şi progresul în uniunea pieţelor de capital sunt toate critice pentru eliminarea barierelor de investiţii şi accelerarea tranziţiei verzi.

Combaterea schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii într-un mod echitabil şi just nu sunt sarcini pe care le putem lăsa generaţiilor viitoare — este datoria noastră să acţionăm acum.

Pentru a ne asigura supravieţuirea economică trebuie să investim într-un viitor verde.