O crestere de un punct procentual a dobanzii de politica monetara, "batuta in cuie" la 8,5% inca de acum doua sedinte ale BNR (din februarie), ar creste costurile bancii centrale, peste noapte, cu circa 200 mil. lei noi (57 mil. euro). Asta daca volumul fondurilor atrase din piata prin sterilizare ar ramane la nivelul de acum, spune dealerul sef de la Bancpost, Dorin Badea. Adica circa 20,25 mld. lei noi (5,7 mld. euro), adauga el, dar "trebuie sa punem la socoteala si banii noi care ar intra in tara atrasi de o dobanda mai mare".

Pentru investitorii speculativi, veniti in Romania in cautarea randamentelor mari, guvernatorul Mugur Isarescu s-ar dovedi un bancher foarte darnic daca ar decide o majorare a dobanzii. O va face insa? Se justifica o crestere ce va spori si mai mult minusul consistent din contul de profit si pierdere al BNR? Argumentele dealerilor impotriva unei astfel de decizii se incadreaza, in mare, in acelasi registru: "o crestere de dobanda ar avea un efect periculos asupra cursului" (Ionut Dumitru, Raiffeisen), "in ultimele doua luni a existat totusi o dezinflatie, deci nu s-ar justifica o majorare" (Florian Libocor, BRD), "impactul cresterilor de preturi neprevazute anterior asupra inflatiei nu sunt inca bine definite" (Dorin Badea, Bancpost).

Exista si opinii conform carora o majorare a dobanzii de politica monetara,  cea la care banca centrala atrage surplusul de bani din piata, ar fi necesara. "Mie mi se pare ca ar fi necesar, macar un 0,5% in plus", spune Florin Citu, economist sef la ING Bank - o banca ce se bazeaza, insa, destul de mult pe plasarea lichiditatilor la BNR. Argumenteaza ca obiectivul primordial urmarit de BNR ar trebui sa fie reducerea inflatiei, amenintata acum de cresteri de preturi (petrol), de introducerea a noi taxe (pe viciu,  accize), dar si de evolutiile recente (cresterea galopanta a activitatii de creditare).

"Sunt sceptic, insa, ca se va lua o astfel de masura (de majorare - n.r.)", spune el, argumentand ca e mult mai probabil ca vesti noi sa nu vina decat in august, cand BNR va discuta din nou raportul asupra inflatiei. Atunci, crede el, oficialii bancii centrale vor schimba cu totul tinta de inflatie, ambitioasa in opinia specialistilor, in contextul actual. "Probabil vor schimba orizontul de inflatie pentru anul viitor", crede Citu, de la 4%, plus-minus un procent fata de cel stabilit in prezent, de 5%.

Economistul sef de la ING semnaleaza si atitudinea bancherilor din ultima perioada. "De ce", se intreaba el retoric, "sa mai plasez banii la BNR, daca am alte surse de profit mai mari?". Asa se face ca, desi BNR a ramas consecventa politicii de a atrage in depozite si certificate de depozit tot excesul de lichiditate, la dobanzi interesante pentru bancheri, "nu se prea mai duc bancile" - apreciaza Citu. Datele arata ca la finele lui martie suma atrasa in seiful BNR prin depozite la o luna si certificate de depozit, practic cele doua instrumente de sterilizare, era de 23,15 mld. lei (6,5 mld. euro).

Adica in crestere cu cca. 16% in euro fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar in scadere fata de ianuarie (cand soldul ajunsese la 25,6 mld. lei; 7 mld. euro) si februarie (22 mld. lei; 6,2 mld. euro). Pe de alta parte, creditul neguvernamental a crescut sustinut, in pofida sperantelor BNR: plus 40% in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului trecut, si mult peste cei 25-30% in termeni reali anticipati de BNR. Cu toate astea, scenariul in care bancile vor reusi sa plaseze tot disponibilul pe care il au in economia reala, in credite, scapand astfel BNR de costurile mari de sterilizare, e "mai mult de viitor", spune Ionut Dumitru.

In plus, bancherii spun la unison ca "pierderile bancii centrale sunt inevitabile; cineva trebuie sa si le asume". Pe de alta parte, la finele anului trecut, guvernatorul Isarescu atragea atentia ca "pierderile ar trebui cumva impartite intre banca centrala si bancile comerciale". Dar cand BNR a incetat sa mai sterilizeze excesul de lichiditate de pe piata, la finele anului trecut, dobanzile platite de banci la depozite s-au prabusit pur si simplu - tragand dupa sine economisirea si umfland consumul populatiei.

"Costurile pe care le are banca centrala din sterilizare", adauga Florian Libocor, economist la BRD, "erau de asteptat, atata vreme cat si-au asumat (BNR - n.r.) liberalizarea contului de capital in contextul unei economii slab restructurate". Ba mai mult, adauga, putea fi si mai rau, daca nu ne ajuta conjunctura internationala - prin evolutiile dobanzilor, a monedelor si a investitiilor. Nici el nu vede "nici un argument pentru cresterea dobanzii", cel putin nu pana in august, cand se asteapta "sa se miste, indiferent daca in plus sau in minus". Cu toate astea, Libocor crede ca spre Romania vor fi, in perioada urmatoare, "relocati o multime de bani din alte regiuni" - lucru care va presa pe aprecierea leului in raport cu valutele.

Radu Craciun, analist sef la ABN Amro, spune ca urmeaza o perioada cu intrari de valuta sezoniere. O eventuala crestere a dobanzii de politica monetara "nu ar face decat sa se adauge acestei sezonalitati a intrarilor de valuta, stimulandu-le" si presand pe aprecierea monedei nationale. Si cum deja leul cocheteaza cu nivelul de 3,46, adauga Radu Craciun, "o majorare era mai indicata acum o luna decat acum", cand piata era stabila si interesul investitorilor speculativi pentru Romania ceva mai mic.

De luna trecuta, leul s-a apreciat accentuat, sub presiunea intrarilor de valuta, asa ca, incheie el, "nu se va intampla nimic". Cel putin la capitolul dobanda, pentru ca in privinta tintei de inflatie, si Craciun anticipeaza o schimbare, dar in august. Recent, guvernatorul Isarescu si-a mai indulcit discursul in privinta inflatiei, lasand sa se inteleaga ca anii viitori ar putea aduce o dezinflatie mai lenta decat era anticipat. Motivatile tin de iminenta cresterii preturilor administrate, de cresterea accizelor, de nou introdusa taxa pe viciu. In martie, inflatia anualizata s-a plasat la 8,4%, cel mai scazut nivel din ultimele luni, dar peste tinta BNR.

Important pentru sedinta de joi ar fi ca "BNR sa-si determine reactia fata de aceste cresteri de preturi", crede Dorin Badea, anticipand o sedinta "linistita", fara multe surprize. In opinia sa, oficialii bancii centrale au doua variante: fie schimba tinta de inflatie, fie decid ca deviatiile induse de cresterile de preturi sunt "factori externi" si merg mai departe. In a doua varianta abia e de anticipat o crestere a dobanzilor. Una peste alta, insa, e greu de anticipat pe ce varianta vor merge, incheie Badea, pariind mai degraba pe faptul ca va fi mai mult o "sedinta de clarificare".