„A trebuit, în primul rând, să ne găsim scopul”, spune Marian Ion, referindu-se la perioada de început a companiei pe care o conduce. „Am început să definim domeniile strategice în care vrem să activăm şi, odată ce am stabilit că domeniile respective sunt legate de canale de core banking (sistem bancar care permite clienţilor să realizeze o serie de operaţiuni de bază în toate sucursalele unei bănci, indiferent de sucursala de care depind – n.red.), big data şi chiar plăţi, am început să construim prezenţa noastră în acele zone.”

Marian Ion spune că provocarea este să aduci încă de la început în companie genul corect de oameni, „oameni care au o atitudine de colaborare, de creştere, care înţeleg strategia băncii şi încep să strângă lângă ei oameni capabili să livreze. Cum spunem noi, «A people attract A people, B people attract C people» (oamenii buni atrag oamenii buni, oamenii slabi atrag oameni şi mai slabi n.red); am vrut să avem oameni de calitate care să aducă alţi oameni cu mentalitatea corectă. Dacă oamenii noştri sunt buni, rezultatele noastre vor fi bune. Noi nu lucrăm cu capital, nu lucrăm cu investiţii în infrastructură sau echipamente, capitalul nostru sunt oamenii”.

ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane şi continuă să recruteze circa 100 de specialişti IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajaţi la finalul anului viitor. ING Tech deserveşte subsidiarele ING din 20 de ţări şi face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, şi un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

Compania este implicată în dezvoltarea soluţiilor bancare din mai multe zone, spune CEO-ul ING Tech. „În general ne uităm la componente care sunt folosite de mai multe ţări, componente care sunt strategice pentru ING şi lucruri care contribuie la dezvoltarea unei platforme unice pentru ING, o platformă de banking foarte asemănătoare cu una de tip ecosistem ca Netflix sau Uber, în care ai o singură aplicaţie unde toată experienţa cu clientul este unificată; clientul interacţionează la fel cu banca, indiferent că e într-o locaţie sau alta, indiferent că e într-o ţară sau alta.” Practic, spune el, strategia grupului este să creeze această platformă, iar centrul din Bucureşti contribuie cu diverse componente, dintre care unele sunt folosite în comun de mai multe ţări.

„Creştem, dar creştem calculat"

„Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau iniţial de soluţii de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea şi a existat o creştere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcţii de suport ale companiei. Rata de retenţie a angajaţilor e de 12%, sub nivelul pieţei, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor şi încercăm să fim predictibili în ceea ce priveşte ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creştem; depinde foarte mult şi de cum va evolua piaţa, cum vom reuşi noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele şi stabilim câtă forţă de muncă ne trebuie”, mai spune el.

Ideal ar fi ca oamenii tehnici să înţeleagă ce înseamnă o bancă, ce înseamnă o balanţă de plăţi, ce înseamnă un produs bancar, care e audienţa unei bănci, cu ce provocări se confruntă, spune Marian Ion, adăugând că, în mod ideal, compania face şi o astfel de evaluare pentru a înţelege dacă acei candidaţi au o anumită afinitate cu domeniul bancar. „Cu toate acestea, nouă ne place să spunem că suntem o companie de tehnologie, deci 80% din competenţe trebuie să fie legate de tehnologie. În rest, dacă competenţele legate de banking nu sunt la nivelul la care ne aşteptăm, mai facem traininguri interne pentru ca oamenii să înceapă să înţeleagă anumite lucruri specifice domeniului bancar.”

În primul rând, explică Marian Ion, compania caută oameni care au experienţă şi care sunt capabili să concentreze în jurul lor echipe; „aducem şi foarte mulţi absolvenţi de facultate pe care îi învăţăm şi tehnologie şi banking. Importăm mulţi oameni şi din străinătate, din ţările grupului ING, şi aşa reuşim practic să acoperim toate nevoile pe care le avem. Nu avem aşadar o singură sursă şi în niciun caz nu ne uităm la concurenţă gândindu-ne că doar de acolo putem să aducem oameni”.

Salariile oferite de ING Tech sunt „la nivelul pieţei”, dar rata de retenţie se explică mai ales prin cultura companiei şi prin proiecte. „Avem o cultură deschisă, suntem o organizaţie flat, fără foarte multe niveluri ierarhice şi axată mult pe discuţii deschise, libere. Vârsta medie e în jur de 32 de ani.”

„Securitatea nu înseamnă doar tehnologie”

În momentul acesta, explică Marian Ion, cea mai bună abordare a tehnologiei cloud e una de tip hibrid – un cloud dezvoltat intern şi unul public. „Acesta e nivelul în prezent; pe termen lung sunt sigur că toate cloudurile vor fi publice, rulate de companii de tehnologie care te vor asigura că nu se întâmplă absolut nimic cu aceste date.”

La securitate nu e întotdeauna vorba de tehnologie, spune el, ci despre a privi lucrurile în ansamblul lor, începând chiar de la liniile de cod pe care le scrii: „Trebuie să te asiguri că acestea sunt scrise într-un mod sigur, sunt documentate, sunt testate împotriva diverselor tipuri de atacuri, apoi aplicaţiile, unde se fac evaluări, iar apoi sistemul în întregul său, toată arhitectura, pentru că poţi să ai trei aplicaţii care sunt absolut sigure dar atunci când le pui împreună există fisuri de securitate pe care cineva le poate exploata.”

Toate aceste evaluări conduc fie spre soluţii tehnice prin care poate fi îmbunătăţită aplicaţia, fie spre soluţii de securitate. Abordarea legată de securitate trebuie să fie una care să aibă în vedere tot ansamblul. „Totul contează în aceeaşi măsură, de la liniile de cod până la persoana care are acces în locaţie – orice fisură în tot acest lanţ îţi creează o problemă, iar ca bancă nu îţi permiţi să nu fii perfect din acest punct de vedere”, explică Marian Ion.

Executivul laudă clienţii români, respingând ideea că am fi în urma vestului Europei sau a altor pieţe avansate. „Dacă ne uităm la un client digital de banking, cred că românii ştiu ce să ceară. Cred că piaţa este foarte deschisă, globală – ai acces la foarte multe aplicaţii de tip bancar şi poţi imediat să faci comparaţii între ceea ce ţi se oferă local şi ce poţi să obţii în altă ţară. Din acest punct de vedere, clienţii români sunt destul de bine educaţi. Cred că ei ştiu ce se ceară, ştiu să facă comparaţii, ştiu să se uite în piaţă şi să vadă ce oferă ceilalţi, sunt nişte clienţi pretenţioşi.”

CEO-ul ING Tech nu crede că între bănci şi fintech trebuie să existe o competiţie, iar băncile nu ar trebui să inhibe dezvoltarea fintech-urilor, ci dimpotrivă, ar trebui să vadă în acestea o oportunitate de colaborare. „Există fintech-uri care oferă produse sau procese de nişă şi care pot să o facă, global, la un nivel mult mai înalt decât o fac băncile; acestea pot să înţeleagă un anumit produs sau un anumit proces dintr-o altă perspectivă decât cea a băncii şi pot să vină cu o idee foarte interesantă pentru o bancă. Cred că bankingul se va deschide către fintech-uri, vom vorbi despre colaborare – similar, dacă vreţi, cu open sourcing-ul din IT; băncile vor beneficia de fintech-uri, nu vor fi într-o competiţie”, spune Ion.

Executivul subliniază importanţa digitalizării asupra tuturor domeniilor economice, nu numai asupra bankingului. „Cred că va exista o reaşezare a forţei de muncă în viitor, nu aş spune că digitalizarea, inteligenţa artificială sau chatboţii vor înlocui forţa de muncă tradiţională; anumite joburi vor fi automatizate, iar oamenii va trebui să îşi regândească rolurile astfel încât să vină în continuare cu creativitate. În primă fază, cel puţin, lucrurile care sunt extrem de monotone sau repetitive vor fi înlocuite de aceste software-uri, dar oamenii respectivi vor trece la joburi cu valoare adăugată. Va exista o tranziţie către altceva, nu trebuie să ne speriem că vor veni roboţi care ne vor înlocui, ci dimpotrivă, cred că ne vom reaşeza pe piaţa muncii.”

Cum va arăta banca viitorului? Multă tehnologie, multă digitalizare, o să fie chatboţi, o să fie procese automate, multe procese în cloud, soluţii biometrice de securitate; interacţiunea o să fie mai ales digitală, dar cu toate acestea produsele din spate şi toată ştiinţa aceasta a bankingului va rămâne apanajul oamenilor încă mult timp. „Cred că o prezenţă fizică va exista şi în viitor, chiar dacă din ce în ce mai limitată - indiferent că vorbim de un call center sau un loc unde poţi să ceri un sfat. Bankingul tradiţional nu va dispărea complet”, încheie el.