Rezultatul practicilor descrise de Bărtâneanu drept dezastruoase şi abuzive ale Netcity Telecom afectează deja concurenţa, lucru care pentru consumatori se va traduce în tarife mai mari de acces la internet, potrivit oficialului ANISP.

"La început, tariful de acces al unui operator la reţeaua Netcity, operată de Netcity Telecom, se ridica la 85 de euro/kilometru pe lună. Ulterior, prin impunerea mai multor taxe abuzive precum cea de branşament, de racord, de supraveghere sau de intervenţii, s-a ajuns la un tarif de 185 de euro/kilometru", a explicat Bătrâneanu.

Acest tarif asigură practic operatorilor de servicii de internet închirierea tubetei de canalizaţie prin care trec cablurile, dar în calcul trebuie luate şi alte costuri care, potrivit ANISP, dincolo de faptul că sunt abuzive şi halucinante, sunt aplicate diferenţiat furnizorilor. De pildă, în cazul operatorilor mari, cum ar fi RCS&RDS sau UPC România, Netcity Telecom aplică un tarif de racord pentru fiecare client de 7,5 euro, în condiţiile în care taxele standard sunt de 10 euro dacă racordul se face pe o distanţă mai mică de 20 de metri sau 20 de euro pentru distanţe între 20 şi 40 de metri.

"Netcity Telecom nu este echidistant şi transparent. Operatorul reţelei metropolitane favorizează unii operatori, iar pe alţii, prin tarifele mari practicate, îi falimentează. După 10 ani de la liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor, asistăm la instalarea unui monopol în Capitală", a spus Mihai Bătrîneanu.

Şeful ANISP a mai spus că, prin libralizarea pieţei telecom, România a devenit una dintre ţările cu cele mai joase tarife la serviciile de telecomunicaţii, iar calitatea şi viteza de acces la Internet este superioară multor ţări dezvoltate din Europa. "Aşa se întâmplă în Romania când un domeniu ajunge în top, trebuie să apară cineva să demoleze", a afirmat şeful ANISP. Operatorii de internet nu au însă alternativă, fapt care a dus la decimarea reţelelor de cartier puternic afectate de aceste politici practicate de Netcity şi chiar la falimentul a trei dintre ele, în mare parte din acest motiv.

ANISP a sesizat aceste nereguli la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "Din păcate, ANCOM, care, potrivit Legii 154/2012 are obligaţia să intervină în astfel de situaţii, ne-a trimis la Consiliul Concurenţei. ANISP a cerut autorităţii de reglementare din domeniu să prezinte tarifele pe care Netcity Telecom le aplică altor operatori, dar am fost refuzaţi. În urmă cu 10 zile, opt membri ai asociaţiei au deschis un litigiu la ANCOM. Potrivit legislaţiei, ANCOM este obligată să realizeze o analiză tehnico-economică a proiectului Netcity pentru a-i da avizul de conformitate", a spus preşedintele ANISP.

Cei opt operatori, parte din totalul de 38 de membri ai ANISP, sunt GTS Telecom România, Ines Grup, Mediasat, Allnet, Digicom Systems, Asociaţia Interlan Internet Exchange (care reprezintă interesele reţelelor de cartier), Prime Telecom şi Idilis.

"În cazul în care decizia ANCOM nu va respecta legea şi ne vom considera nedreptăţi, ne vom adresa justiţiei şi Consiliului Concurenţei. De asemenea, în luna aprilie ne vom întâlni cu Neelie Kroes, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisarul european pentru Agenda Digitală, căreia îi vom prezenta situaţia Netcity", a mai spus şeful Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor.

Din calculele ANISP, Netcity Telecom ar trebui să practice un tarif de acces la reţeaua metropolitană de cel mult 30 de euro/kilometru pe lună, nu 185 de euro cât este acum. "Cu acest tarif mai mult decât acceptabil, Netcity Telecom, care în urmă cu două luni a devenit şi furnizor de servicii telecom, îşi va recupera banii investiţi în acest proiect în cel mult zece ani şi, până la finalul contractului de concesiune, încheiat pe 49 de ani, va obţine un profit mai mult decât rezonabil", a spus reprezentantul asociaţiei.

El a arătat majorarea tarifelor de acces la reţeaua Netcity va avea ca efect creşterea preţurilor pentru utilizatorii finali. "De asemenea, competiţia este afectată grav, pe de o parte din cauza monopolului, care a impus taxe abuzive, iar pe de alta parte din cauza politicilor comerciale aplicate diferenţiat operatorilor", a spus Bătrîneanu.

În replică, ANCOM spune că, încă dinaintea apariţiei Legii 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii, autoritatea a urmărit cu "maximă atenţie" evoluţiile legate de implementarea proiectelor de acest gen şi a transmis Primăriei Capitalei, în februarie 2009, un set de observaţii şi comentarii cu privire la unele măsuri de implementare a proiectului.

"Conform Legii 154/2012, ANCOM îi revine atribuţia de a acorda avizul conform proiectelor de instalare de infrastructură realizate cu participarea/sprijinul autorităţilor administraţiei publice, cum este şi Netcity. ANCOM a primit în data de 29 noiembrie 2012 din partea Primăriei Capitalei o cerere de emitere a avizului conform pentru condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul la infrastructura Netcity al furnizorilor de reţele de comunicaţii. La solicitarea ANCOM, în data de 15 ianuarie 2013, Primăria a completat cererea iniţială cu o serie de documente esenţiale", se arată într-un răspuns al biroului de relaţii publice al ANCOM pentru Mediafax.

De asemenea, se mai spune în răspuns, ANCOM a primit, în data de 18 februarie, o solicitare din partea ANISP prin care asociaţia a solicitat intervenţia autorităţii în sensul reglementării anumitor aspecte ale relaţiilor contractuale dintre Netcity Telecom şi ceilalţi furnizori de reţele de comunicaţii.

"În acest moment, ANCOM analizează cu responsabilitate, ca întotdeauna, solicitările, documentele depuse de părţi şi prevederile legale aplicabile, urmând a identifica soluţiile legale adecvate în cel mai scurt timp posibil. (...) Oricând însă, de la semnarea contractelor cu Netcity, ANISP ar fi putut sesiza Consiliul Concurenţei dacă a considerat comportamentul Netcity ca fiind abuziv pentru că singura autoritate care poate interveni pentru a sancţiona posibile abuzuri de poziţie dominantă de piaţă este Consiliul Concurenţei", se mai spune în răspuns.

Contractul pentru realizarea reţelei NetCity a fost semnat în iunie 2008, pe o perioadă de 49 de ani, între Primăria Bucureşti şi UTI Systems, alături de Netcity Telecom, obiectul fiind realizarea infrastructurii pentru telecomunicaţii din surse private. Lucrările au fost estimate la peste 200 milioane euro şi ar fi trebuit să se încheie în 2012. În decembrie 2008 Primăria Capitalei anunţa finalizarea primului tronson, de 12 kilometri, din reţeaua Netcity, în zona Unirii. Acţionarii Netcity Telecom sunt eUTI Netcity Investement BV (Olanda) - 99,99% şi UTI Grup - 0,01%, controlată de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. În 2011, afacerile societăţii s-au triplat, la 13,8 milioane de lei, iar pierderile au crescut de la 0,7 milioane de lei la 3,12 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.