"Sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 11.000-11.500 de locuri de cazare dacă ne raportăm la standardele Consiliului Europei, adică la asigurarea unui spaţiu individual de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. (…)Legat de supraaglomerare, la ora actuala, în condiţiile în care am discutat de un deficit de 11.000 de locuri, la capacitatea legală de 4 metri pătraţi, la ora actuală sunt de 18.986 de locuri, discutăm de o situaţie din 3 februarie anul curent, iar numărul de deţinuţi este de 29.983 la acea dată. Gradul de ocupare este de 157,22% la data de 3 februarie, dacă ne raportăm strict la 4 metri pătraţi”, a afirmat Bejan, la audierea în comisia parlamentară pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor.

El a arătat că, în condiţiile apariţiei în 2014 a noului pachet legislativ privind sistemul judiciar şi aplicării controlului judiciar şi a arestului la domiciliu, numărul deţinuţilor a scăzut cu aproape 3.600, adăugând că nu se poate aprecia cu cât se va diminua acest număr la sfârşitul anului 2015.

“Din 2014, după apariţia noului pachet legislativ, prin creşterea încrederii instanţelor în controlul judiciar, în arestul la domiciliul, prin aplicarea principiilor legii penale mai favorabile, a scăzut cu aproape 3.600 de persoane numărul de deţinuţi", a afirmat Bejan.

El a adăugat că aceste condiţii de detenţie au dus la plângeri la CEDO, arătând că au fost plătite daune de un million de euro.

Astfel, anterior anului 2011, au fost date de CEDO un număr de 33 de hotărâri pe neasigurarea standardelor medicale, cu daune de 239.000 de euro şi 10.000 de franci elveţieni, în 2011 au fost 19 hotărâri cu daune de 278.000 de euro, în 2012 au fost 10 hotărâri, suma achitată fiind de 119.000 euro, în 2013, 32 de hotărâri cu 222.000 de euro, în 2014, 29 hotărâri cu 196.000 de euro, iar totalul este de un milion de euro, plus 10.000 de franci elveţieni.

Bejan a mai arătat că la CEDO au fost plângeri şi privind calitatea hranei, arătând că are la dispoziţie de 3,75 de lei fără TVA pe zi pentru majori şi 5,75 lei fără TVA pe zi pentru minori, ceea ce nu asigură o hrană la standardele de nutriţie.

El a explicat că din 1994 nu a mai fost o iniţiativă de corectare a valorii financiare a normei pentru hrană, dar că un proiect de lege în acest sens este în analiză.

“Din 1994 nu a mai fost o iniţiativă de corectare a valorii financiare a normei de hrană. Anul trecut am făcut un proiect de act normativ, este analiză, în colaborare şi cu societatea naţională de nutriţie, astfel încât valoarea financiară a normei să permită diversificarea meniului, astfel încât să nu mă raportez numai la biscuiţi, marmeladă, cartofi, varză, paste şi chestiuni care duc la aportul caloric, dar să cresc bogăţia nutritivă pentru că, într-adevăr, faptul că nu asiguri condiţii decente, că există igrasie în cameră, că ai hrana care nu-ţi dă aportul caloric necesar, are o incidenţă directă asupra bolilor cornice. Avem şi un proiect cu ministerul Sănătăţii şi cu societatea de nutriţie care se numeşte: calitatea vieţii în detenţie”, a mai arătat Bejan.

Directorul ANP a spus că în 2014-2015 sunt finanţate 500 de locuri de cazare pentru deţinuţi, dintre care 200 sunt locuri noi şi 300 modernizate.

“În 2014 -2015 sunt 500 de locuri pe care le avem prevăzute şi finanţate, la finalul lui 2015 o să avem 200 de locuri noi şi 300 de locuri modernizate. Este un proiect finanţat din fonduri norvegiene şi sperăm ca în decembrie anul acesta să putem să arătăm cum ar trebui să arate nişte spaţii de detenţie decente. (…) Sunt la standarde ale Consiliului Europei”, a susţinut Bejan.

Secretarul de stat în Ministerul de Justiţie Liviu Stancu a precizat, la rândul său, că acoperirea deficitului de 11.000 de locuri de cazare pentru deţinuţi la standarde europene ar necesita un milliard de euro, care este o “sumă imensă”.

"Suntem într-un deficit de 11.000 de locuri de cazare. În condiţiile acestui deficit pe standardul UE, dacă am purcede la realizarea de penitenciare să acoperim acest deficit, un penitenciar care este de 700 de locuri costă între 60 şi 80 de milioane de euro. Ca să acoperim acest deficit am avea nevoie de cel puţin o jumătate de milliard de euro, la care s-ar adăuga pentru modernizarea penitenciarelor existente încă jumătate de milliard de euro, deci suma necesară pentru a ajunge în standard ar fi de un milliard de euro. Este o sumă uriaşă. Problema cea mai mare este acceptarea socială. Acceptarea socială în legătură cu investirea unui milliard de euro în sistemul penitenciar la acest moment este foarte discutată, dacă societatea românească îşi permite la acest moment să investească un miliard de euro în penitenciare", a afirmat Stancu.