Când Berlinul a ajuns la apogeul focarelor de coronavirus, autorităţile au transformat vechiul aeroport Tegel într-un centru de vaccinare, trezind la viaţă construcţia ridicată în timpul Războiului Rece. Acum, pe măsură ce cazurile continuă să scadă, oraşul se găseşte faţă în faţă cu o oportunitate de 5 milioane de metri pătraţi, scrie Bloomberg.

Locaţia, de două ori mai mare decât suprafaţa statului Monaco, se poate transforma într-o zonă cu acces limitat pentru automobile, putând să ofere locuinţe unui număr de peste 10.000 de oameni şi un parc tehnologic de ultimă generaţie în jurul celebrului terminal în formă de hexagon din cadrul Tegel. Aproape jumătate din spaţiu urmează să dedicat unei rezervaţii naturale, iar apa de ploaie va fi conservată ca parte a unui concept de sustenabilitate.

Este cel mai mare proiect de la căderea Zidului Berlinului din urmă cu 32 de ani. Însă, având în vedere că alegerile sunt tot mai aproape şi autorităţile sunt din ce în ce mai presate cu privire la situaţia pieţei imobiliare, există o şansă ca planul să se împotmolească, subliniind astfel lipsa de proiecte majore de infrastructură din Berlin de-a lungul ultimelor trei decenii.

„Absenţa unor agende politice şovăielnice este vitală în cazul de faţă”, spune Philipp Bouteiller, CEO-ul Tegel Projekt GmbH, compania deţinută de oraş care gestionează eforturile de dezvoltare.

Reabilitările aeroporturilor tind să fie contestate în majoritatea oraşelor mari, de vreme ce volumul de teren deschis construcţiilor aduce mizele la un nivel cât mai ridicat. Procesele de reconstrucţie ale aeroportului Kai Tak (Hong Kong) şi terminalului Ellinikon (Atena) au generat discuţii aprinse în ceea ce priveşte viitoarele priorităţi şi echilibrul dintre interesele private şi binele public.

În Berlin, unde oraşul încearcă să îşi privească trecutul ca pe un paradis neconvenţional care ar duce la crearea unui hub important de startup-uri, Tegel are toate şansele să devină cel puţin la fel de controversat, natura politică a proiectului fiind scoasă în evidenţă încă de la început. De altfel, primele serii de propuneri s-au concentrat asupra modului în care construcţia va veni în ajutorul oraşului.

„Proiectul Tegel GmbH este 100% o filială a Berlinului”, spune Regula Luescher, secretară pentru dezvoltarea urbană a capitalei germane.

Procesele de reconstrucţie – cu un cost estimat la 8 miliarde de dolari în bani publici şi privaţi – vor începe după ce compania de management va primi drept de proprietate, mai exact pe 5 august.

Data marchează o întârziere de câţiva ani, întrucât aeroportul a rămas activ mult mai mult decât se estimase iniţial din cauza inaugurării aeroportului Berlin Brandenburg Willy Brandt (BER). Deschiderea a avut loc în toamna anului trecut după o întârziere de aproximativ nouă ani.

În prezent, noul proiect intenţionează să abordeze problema supraaglomerării din Berlin, oferind spaţiu pentru 5.000 de studenţi şi 20.000 de locuri de muncă în parcul industrial Urban Tech Republic, fiind dedicat în proporţie de 40% locuinţelor sociale.

Planul ar putea fi dus la bun sfârşit într-o perioadă de 20-30 de ani.