♦ „Anul acesta este mai nuanţat. Creşterea noastră economică nu mai e în vârf în UE, anul trecut am avut o creştere economică destul de redusă“ ♦ „Creşterea noastră economică e foarte dependentă de modul cum evoluează zona euro. Nu spun că nu sunt lucruri pe care nu le putem face, dar este şi o dimensiune externă pe care nu o putem influenţa noi singuri“ ♦ Consiliul Concurenţei a finalizat 18 investigaţii în 2024 şi a dat amenzi în valoare totală de 73,7 milioane euro ♦ Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii.

 România continuă să aibă cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, în special pe segmentul alimentar, dar inflaţia ridicată din ultimii ani reduce treptat acest avantaj, susţine Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

„Pe partea de preţuri suntem în continuare cea mai ieftină ţară din Uniunea Europeană, în special pe zona de alimente. Avem, pe ansamblu, cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Deşi rămânem o ţară ieftină, inflaţia, care rămâne continuare la noi ceva mai mare decât în restul Uniunii Europene, face ca acest avantaj al preţurilor mici preţuri să se diminueze.

Suntem încă acolo, dar, de fapt, diferenţele faţă de media UE scad“, a spus el în cadrul unei conferinţe de presă.

Inflaţia a fost una dintre principalele probleme economice ale României în ultimii ani, iar efectele acesteia se resimt atât la nivelul populaţiei, cât şi al competitivităţii preţurilor pe piaţa europeană. Deşi Consiliul Concurenţei supraveghează pieţele şi sancţionează comportamentele anticoncurenţiale, evoluţia preţurilor este influenţată în mare parte de politica monetară şi fiscală a statului, spune Chiriţoiu.

„Consiliul Concurenţei monitorizează pieţele, suntem atenţi la ce se întâmplă, dăm sancţiuni când vedem încălcări ale legii. Asta se vede sau trebuie să se vadă într-un nivel al preţurilor mai scăzut. Pe de altă parte, preţurile ţin de politica monetară. Când ai un deficit bugetar mare, înseamnă mulţi bani pe care statul îi pune în economie, iar o parte din aceşti bani se duc în creştere de preţuri“, a detaliat el.

România a avut ani de creştere economică accelerată, dar ritmul s-a temperat recent, iar diferenţele faţă de alte state europene s-au redus.

„Înainte vă spuneam două lucruri: economia merge bine, preţurile sunt mici şi Consiliul Concurenţei a avut o activitate foarte intensă. Anul acesta este mai nuanţat. Creşterea noastră economică nu mai e în vârf în UE, anul trecut am avut o creştere economică destul de redusă, sunt state membre UE care au avut o creştere ceva mai mare decât noi. Sunt lucruri care ţin de noi, dar sunt şi lucruri care ţin de cadrul economic european“, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

O altă provocare menţionată de Chiriţoiu este dependenţa României de economia statelor UE. Evoluţia economică a ţării este strâns legată de performanţele altor state europene, ceea ce limitează marja de manevră a factorilor de decizie interni.

„O temă care nu este suficient dezbătută la noi în societate este faptul că suntem inerent dependenţi de succesul altora. Creşterea noastră economică e foarte dependentă de modul cum evoluează zona euro. Nu spun că nu sunt lucruri pe care nu le putem face, că nu sunt elemente domestice care sunt sub controlul nostru legate de creştere economică, dar este şi o dimensiune externă pe care nu o putem influenţa noi singuri“, a concluzionat Chiriţoiu.

Energia, sub lupă. Tranzacţia MVM -  E.ON probabil că va ajunge să fie discutată în CSAT

Tranzacţia prin care compania maghiară MVM vrea să preia deţinerea de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică şi gaze naturale E.ON Energie România probabil că va ajunge să fie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), susţine preşedintele Consiliului Concurenţei.

„Probabil că această investigaţie va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aş fi surprins dacă ea trece, dacă e văzută ca neproblematică. La CSAT când ajungem, spunem că noi credem că e un caz mai complicat şi trebuie să intre în procedură aprofundată. Şi atunci asta o facem, cu OK-ul CSAT. Întrebăm dacă este OK să analizăm mai aprofundat această operaţiune. Eu cred că va ajunge, mi-e greu să cred că această operaţiune va fi considerată ca fiind neproblematică din punctul de vedere al siguranţei naţionale. Văzând şi unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei de Examinare a Investiţiilor Străine Directe, mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică şi că nu necesită o cercetare aprofundată. Deci cred că va fi sesizat CSAT-ul“, a explicat Chiriţoiu.

La finalul anului trecut, compania maghiară de stat MVM şi grupul german E.ON au anunţat că au ajuns la un acord privind preluarea de către MVM a deţinerii de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică şi gaze naturale E.ON Energie România. Finalizarea tranzacţiei este condiţionată de obţinerea aprobărilor necesare din partea autorităţilor române competente.

În acest moment, tranzacţia dintre E.ON şi MVM aşteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenţei şi unul de la Comisia Europeană. Bogdan Chiriţoiu susţine că Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenţei.

„Comisia Europeană cu noi e acelaşi aviz. E pe concurenţă şi asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacţia cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părţile au cerut să ne fie trimisă şi noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă“, a detaliat el.

În legătură cu tranzacţia MVM-E.ON, Ministerul Energiei a identificat o serie de riscuri precum: legături cu Federaţia Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acţiunilor E.ON Energie România către entităţi non-UE, riscuri asupra datelor companiei şi a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori, probleme de transparenţă a cumpărătorului, conflictul cu strategiile energetice naţionale, precedente internaţionale.

O altă investigaţie deschisă de Consiliul Concurenţei pe piaţa energiei vizează compania PPC.

„Monitorizăm ce se întâmplă pe piaţa energiei. Avem o investigaţie deschisă împotriva PPC, fostul Enel, cu suspiciunea că furnizorul a îngreunat mutarea clienţilor spre Hidroelectrica, la genul acesta de practici ne uităm şi la ceilalţi furnizori. Însă grosul problemelor în piaţa de energie vin din reglementare“, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

 

Tranzacţia Mega Image – Profi, în atenţia Concurenţei în 2024 

Consiliul Concurenţei a aprobat la final de 2024 tranzacţia dintre proprietarul Mega Image şi Profi, aprobare condiţionată de asumarea unor angajamente în relaţia cu furnizorii şi de vânzarea a 87 de magazine, adică a doar 3% din totalul celor aproape 2.750 de supermarketuri şi magazine de proximitate. 

„La preluarea Profi de către Mega ne-am uitat cum ne uităm totdeauna să nu fie scăzută concurenţa la nivel local, de să nu fie prea multe magazine Mega, ca urmare a acestei fuziuni, să nu ajunge prea multe magazine Mega într-un anumit areal. Ce e mai nou în acest caz este că ne-am uitat mai atent decât o făceam de obicei la partea de aprovizionare a Mega, la partea de furnizare de produse alimentare, acolo am vrut să nu fie prea puternică poziţia de negociere a acestui grup nou rezultat, să nu aibă o poziţie prea puternică de negociere faţă de furnizorii lor mai mici. Ne-a interesat impactul acestei fuziuni asupra firmelor medii şi mici care aprovizionează Mega şi Profi. Aici am preluat prevederi din legislaţia privind practicile neloiale în lanţul alimentar şi le-am unit cu prevederile noastre din legea concurenţei. Şi am spus atunci lui Mega că trebuie să aibă proceduri transparente pentru listare de produse“, a spus Bogdan Chiriţoiu în cadrul conferinţei de presă.

 

Amenzi de 73,7 mil. euro în 2024

Autoritatea de concurenţă, a finalizat în 2024, 18 investigaţii, cele mai multe din ultimii şapte ani, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 368,54 milioane lei (73,7 milioane euro). Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii.

Printre cele mai importante amenzi se numără: 17,9 milioane lei (43,7 milioane euro), pentru Holcim România SA, Romcim SA şi Heidelberg Materials România SA, pentru coordonarea politicilor de stabilire a preţurilor. 128,4 milioane lei (25,81 milioane euro), pentru Boehringer Ingelheim RCV Gmbh & Co KG (Austria), pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa românească a medicamentelor destinate tratamentului bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC).

„Avem cel mai mare număr de investigaţii din UE şi câteva au fost cu amenzi mari. Suntem la amenzi totale de peste 70 de milioane de euro. Două au fost mai mari: una pe piaţa cimentului, unde am sancţionat cei trei mai producători de ciment din ţară. (...) De asemenea am avut un caz cu amenzi mari pe zona de farmaceutice, Böhringer. Avem o preocupare mai veche de a nu lăsa companiile care au produsele mai scumpe, să blocheze intrarea pe piaţă a produselor mai ieftine“, a spus Chiriţoiu.

O amendă de 5,96 milioane lei (1,2 milioane euro) a fost acordată pentru şase companii active pe piaţa furnizării de carte, precum şi Asociaţia Editorilor din România (AER), pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială.

3,49 milioane lei (aproximativ 700.00 euro) a fost amenda Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei, ca sancţiune pentru Grup Feroviar România pentru că nu a respectat măsurile impuse de organismul naţional de reglementare şi nu a permis accesul tuturor operatorilor de transport feroviar la infrastructurile de servicii pe care le operează în staţia CF Palas din zona Portului Constanţa.  De asemenea, o amendă de 3,35 milioane lei (aproximativ 670.000 euro) a fost acordată OKI Europe Limited, pentru limitarea exporturilor şi fixarea preţurilor de revânzare,