Leziunile neurologice pot să apară cu 20 de ani înaintea simptomelor de Parkinson, potrivit raportului transmis, marţi, de asociaţiile din România, care luptă împotriva bolii. Sunt 72.000 de români diagnosticaţi cu Parkinson, iar numărul se va dubla până în 2030, arată studiile.

Marţi este Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, iar Asociaţia Bolnavilor de Parkinson „Sufletul Lalelelor”, Asociaţia de Luptă Împotriva Bolii Parkinson şi Asociaţia „Mai puternici decât boala Parkinson” lansează campania naţională de conştientizare „Înţelege Parkinson”, cu mesajul - Recunoaşte semnele bolii Parkinson – T.R.A.P. [Tremor, Rigiditate, Akinezie, Postura]. Caută un neurolog! şi platforma de informare intelegeParkinson.ro.

Proiectul este sprijinit de Societatea de Neurologie din România.

Boala Parkinson afectează peste 6,2 milioane de oameni în lume, dintre care 1,2 milioane sunt în Europa, ceea ce arată că boala Parkinson este a doua ca incidenţă după boala Alzheimer şi în acelaşi timp, este afecţiunea cu cea mai mare creştere la nivel global.

În România, statisticile oficiale indică 72.000 de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune neuro-degenerativă progresivă clinic, dintre care 8.100 în Bucureşti.

Cercetările recente indică faptul că numărul pacienţilor se va dubla până în 2030.

„Simptomele bolii Parkinson sunt variate, ceea ce face ca deseori aceasta să fie confundată cu alte afecţiuni, iar diagnosticul să fie pus cu întârziere. Boala Parkinson are peste 40 de simptome şi afectează în special mişcările corpului, iar pacienţii sunt diagnosticaţi, în medie, la jurul vârstei de 60 de ani. Tulburările de mişcare apar în stadiul 3 al bolii, însă aceasta se dezvoltă încet şi primele leziuni pot apărea chiar şi cu 20 de ani înainte de primele semne”, transmit organizatorii proiectului.

Medicii din România vorbesc despre un fenomen de subdiagnosticare în boala Parkinson, cauza principală fiind lipsa de informare. De cele mai multe ori, pacienţii confundă sau chiar ignoră simptomele specifice bolii Parkinson, iar în momentul în care iau decizia de a se adresa unui medic neurolog, boala este deja într-un stadiu avansat.

„În general, pacienţii în România se adresează târziu sistemului medical, indiferent care este neplăcerea, afecţiunea. Lumea nu concepe să meargă la control dacă nu are o problemă importantă sau dacă nu are nicio problemă, cum ar fi o oarecare dificultate pe care o constată în a iniţia mişcarea. E mai greu să se ridice din fotoliu, e mai greu să înceapă să meargă sau să facă orice activitate motorie. Apoi, dacă văd că mişcările sunt clar mai lente, se mişcă mai încet, indiferent ce fac, le ia mai mult timp. Dacă atunci când stau absolut relaxaţi pe canapea la un film începe să tremure o mână sau un picior. Dacă scriu mai dificil şi literele s-au micşorat. Dacă nu se mai pot încheia cu uşurinţă la nasturi. Bărbaţii pot avea probleme de „dexteritate” la bărbierit. Femeile la fardat sau pensat. Apoi, în boala Parkinson, pacientul poate avea mai multe simptome, dintre care cel mai mult îl supără durerea de umăr, şi atunci merge la consult la colegii noştri ortopezi sau reumatologi. Toate astea trebuie să atragă atenţia cu atât mai mult cu cât constată că mirosul nu mai este bun sau că au avut o perioadă cu depresie (lipsă de plăcere şi motivaţie, gânduri de tristeţe susţinute, stimă de sine scăzută, etc.)”, explică prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, coordonatorul grupului de lucru pentru boala Parkinson şi afecţiuni înrudite al Societăţii de Neurologie din România (SNR), fost Preşedinte al SNR (2017-2021), prorector în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

În cadrul Zilei Mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson, va avea loc o proiecţie specială pe clădirea Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, între orele 20:00 – 00:00.

Ce cauzează boala Parkinson? În cazul bolii Parkinson, celulele din creier responsabile de controlul mişcărilor corpului încetează producerea de dopamină, o substanţă care facilitează comunicarea între nervi. Pe măsură ce aceste celule mor, creierul nu mai primeşte mesajele necesare pentru a coordona mişcările.

Cercetătorii încă nu cunosc cauza exactă a bolii Parkinson, o afecţiune neuro-degenerativă complexă, dar există date conform cărora atât factorii genetici, cât şi factorii de mediu joacă un rol important. Pe lista cauzelor posibile se află expunerea la substanţe chimice poluante, ierbicide şi pesticide, precum şi substanţele care blochează receptorii de dopamină. De asemenea, stilul de viaţă şi alimentaţia pot avea un impact semnificativ. Medicii sunt de părere că bacteriile din intestin pot influenţa evoluţia bolii Parkinson şi recomandă pacienţilor să consume iaurt cu fermenţi vii şi să mănânce multă fasole şi cereale integrale, legume şi fructe, evitând alimentele grase şi reducând consumul de carne.

În prezent, deşi nu există un tratament care să poată opri evoluţia bolii Parkinson, există soluţii pentru controlul simptomelor si îmbunătăţirea calităţii vieţii prin terapiile actuale pentru diferite grupuri de pacienţi.