Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a mili­oane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar înce­putul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră finan­ciară după ce munţi de datorii au zdr­obit sector după sector. Criza datorii­lor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub gră­mezi uriaşe de datorii. Pe mă­sură ce crizele datoriilor se intensifi­că, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului răz­boiului din Ucraina, consecinţele se pot reper­cuta cu mult dincolo de gra­niţele ţări­lor respective. Lumea se a­flă în faţa posibilităţii unei serii de co­lapsuri economice care ar putea des­ta­bi­liza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea ob­ţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stric­­te şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere eco­nomică generală pentru cei peste 900 de mili­oane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru în­seamnă că scenele din Sri Lanka ar pu­tea reprezenta doar începutul unui în­treg nou coşmar mondial postpan­demic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mul­ţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multila­terali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale in­flaţiei şi ma­jorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere le­gate de rambursarea datorii­lor acu­mu­late. Iar acest lucru se întâm­plă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.

China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu veni­turi scăzute: preţurile extrem de ridi­cate la alimente şi carburanţi.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.